15 lucruri fascinante despre Galileo Galilei, „punctul de început al fizicii”

Albert Einstein a spus cândva că opera lui Galileo Galilei „este punctul de început al fizicii”, dar și al astronomiei.

Galileo a fost primul care a îndreptat un telescop spre cerul nopții, iar descoperirile sale au schimbat pentru totdeauna felul în care ne raportăm la spațiul cosmic.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Vom prezenta în continuare 15 lucruri pe care poate că nu le știi despre părintele științei moderne, așa cum au fost ele catalogate de Mental Floss.

1. Există un motiv pentru ritmicitatea numelui Galileo Galilei

Poate că ai observat faptul că prenumele lui Galileo Galilei este în esență o repetare a numelui său. În cartea Galileo’s Daughter, Dava Sobel explică faptul că în Toscana – locul de naștere al lui Galilei – exista obiceiul de a da primului născut un nume creștin, bazat pe numele de familie (care în cazul de față era Galilei). În timp, prenumele a câștigat, ajungând să-l cunoaștem pe omul de știință drept „Galileo.”

2. Probabil că Galileo nu a aruncat nimic de pe Turnul din Pisa

Având „înclinarea” potrivită, celebrul turn din Pisa, locul unde Galileo și-a petrecut perioada de început a carierei sale, ar fi fost locul ideal în care să-și testeze teoriile privind mișcarea, respectiv căderea corpurilor. Arunca oare Galilei obiecte de diferite greutăți pentru a vedea care dintre acestea atinge pentru prima dată solul?

Din nefericire, există doar un singur înscris cu privire la un astfel de experiment, de acum mulți ani. Istoricii consideră că, dacă Galileo ar fi fost să ia parte la un astfel de experiment, ar fi trebuit să existe mai multe materiale documentare. Mult mai recent, fizicianul Steve Shore fost cel care a executat un astfel de experiment în 2009, înregistrarea video găsindu-se pe YouTube.

3. Galileo își învăța studenții cum să prezică horoscopul

Este ciudat să ne gândim la faptul că părintele științei moderne s-ar fi putut încurca cu astrologia. Dar trebuie să avem în vedere mai multe aspecte. Așa cum ne amintesc și istoricii, nu este eficient să analizăm evenimentele trecute prin raportare la standardele actuale. Știm că astrologia nu este știință, dar pe vremea aceea aceasta abia începea să se separe de astronomie. Pe lângă aceasta, Galileo nu era bogat – un profesor care putea preda metodele astrologice ar fi avut o cerere mai mare decât unul care nu putea face asta.

4. Lui Galileo nu-i plăcea să i se spună ce trebuie să facă

Poate că știai deja de tensiunile pe care le-a avut Galileo Galilei cu Biserica Romano-Catolică. Dar chiar și atunci când era doar un tânăr profesor la Universitatea din Pisa, Galileo era cunoscut pentru personalitatea sa. Regulile universitare cereau portul exclusiv al robelor. Acesta a refuzat, crezând că totul era prea pretențios. Așa că universitatea i-a suspendat plata.

5. Galileo nu a inventat telescopul

Nu se știe sigur cine a făcut-o, chiar dacă Hans Lipperhey este cel care primește cel mai des credit – a aplicat pentru obținerea unui patent în toamna anului 1608. Într-un an, Galileo Galilei a obținut unul dintre aceste instrumente olandeze și le-a îmbunătățit rapid. În scurtă vreme, avea să aibă un telescop care putea mări imaginea de până la 20 sau 30 de ori. Owen Gingerich, istoric al științei, spunea că Galilei a reușit să „transforme un instrument popular pentru carnaval într-un instrument științific.” 

6. Un rege i-a cerut lui Galilei să denumească planete după numele său

Galileo a cunoscut celebritatea în 1610 după descoperirea, printre multe alte lucruri, faptului că planeta Jupiter este orbitată de patru luni mai mici, care nu mai fuseseră observate înainte (și invizibile fără ajutorul telescopului). Galilei le-a numit Stelele Medicee, după numele patronului său, Cosimo II din familia de Medici, care guverna în Toscana. Veștile s-au răspândit rapid; la scurtă vreme, regele Franței îi cerea astronomului ca în eventualitatea în care va mai descoperi și alte lumi să le denumească folosindu-i numele.

7. La început, Galileo nu a avut probleme cu Biserica

În realitate, Vaticanul era interesat de obținerea cunoașterii astronomice, pentru că astfel de informații erau vitale în stabilirea datelor pascale sau a altor sărbători. În 1611, pe când Galileo a vizitat Roma pentru a arăta telescopul său astronomilor iezuiți de acolo, acesta a fost întâmpinat cu brațele deschise. Viitorului Papa Urban VIII i s-a citit la cină unul dintre eseurile lui Galileo și chiar a scris un poem prin care lăuda munca astronomului. Abia mai târziu, atunic când mai mulți profesori conservatori au început să-l vorbească de rău pe Galileo, lucrurile au început să se înrăutățească.

Situația s-a acutizat în 1616, atunci când Vaticanul a denunțat sistemul heliocentric descris de Copernic, pe care toate observațiile făcute de Galileo păreau să-l susțină. Și cu toate acestea, problema nu era „copernicanismul”. Ideea unui Pământ rotitor, aflat în mișcare, era mult mai terifiantă, aspect care avea potențialul de a contrazice unele versete din Biblie.

8. Galileo și-ar fi putut asigura traiul ca artist

Atunci când ne gândim la Galileo, apare în minte imaginea unui om de știință, dar preocupările sale – ca și talentele – se întindeau pe mai multe discipline. Galileo știa să deseneze și să picteze, fiind un geniu al perspectivei – o aptitudine care dincolo de orice îndoială că l-a ajutat să interpreteze spațiile văzute prin telescopul său. Desenele pe care le făcuse Lunii erau izbitoare. Așa cum spusese profesorul de artă Samuel Edgerton, opera lui Galileo dezvăluie „o calitate atractivă, fină și luminoasă.” Acesta mai scrie despre „tehnica aproape impersonală” a lui Galileo, cu mai bine de 250 de ani înainte ca impresionismul să apară.

9. Galileo a scris despre relativitate înaintea lui Einstein

Nu a scris exact despre aceeași relativitate la care s-a gândit Albert Einstein. Dar acesta a înțeles foarte bine faptul că mișcarea este relativă – în sensul în care percepția mișcării are de-a face cu percepția celui care este supus acestei forțe, dar și prin raportare la obiectul care este supus privirii. De fapt, dacă ar fi fost să fi închis în interiorul unei cabine fără ferestre dintr-o corabie, nu ai fi avut cum să știi dacă vasul era în mișcare sau nu. Apoi, 250 de ani mai târziu, aceste idei aveau să fie punctul de plecare pentru tânărul Einstein.

10. Galileo nu a fost căsătorit niciodată, dar asta nu înseamnă că era singur

Galileo era foarte apropiat de o femeie frumoasă din Veneția, pe numele ei Marina Gamba. Împreună au avut două fiice și un fiu. Și, cu toate acestea, nu au fost niciodată căsătoriți și nici nu au locuit împreună. Dar oare de ce? Așa cum constată Dava Sobel, era ceva normal pentru erudiții din acea perioadă să fie celibatari.

11. Poți asculta muzica compusă de tatăl lui Galilei

Vincenzo era un muzician profesionist și profesor de muzică. Câteva dintre compozițiile acestuia au supraviețuit trecerii timpului, iar redări moderne pot fi găsite și în prezent. Tânărul Galilei a învățat cum să cânte la lăută de la tatăl său; cu timpul acesta a devenit un muzician împlinit. Simțul muzical l-a ajutat în munca de cercetare științifică. În lipsa unor ceasuri precise, Galileo avea capacitatea de a cronometra la fracțiune de secundă obiectele care cădeau sau care se rostogoleau.

12. Descoperirile lui Galileo se poate să fi influențat o scenă dintr-una din piesele lui Shakespeare

Un lucru amuzant este faptul că Galileo și Shakespeare s-au născut în același an – 1564. Până când Galileo și-a îndreptat telescopul spre cerul nopții, dramaturgul englez era aproape de finalul carierei. Dar nu era încă gata de a renunța: Piesa sa târzie, Cumbeline conține ceea ce pare a fi o aluzie la una dintre cele mai mari descoperiri ale lui Galilei – cele patru luni care orbitau Jupiter. În ultimul act al piesei, zeul Jupiter coboară din ceruri cu patru fantome care dansau în jurul său într-un cerc. Poate că este vorba de o coincidență – sau așa cum este sugerat în cartea The Science of Shakespeare, sau poate că este vorba despre o sclipire de geniu.

13. Galileo a fost vizitat de unele personalități în timp ce era închis la domiciliu

Acuzat de „suspiciuni credibile de erezie”, Galileo și-a petrecut ultimii opt ani din viață închis în casa sa din afara Florenței. A putut totuși să scrie în continuare, dar și să primească vizitatori, printre care și doi englezi de vază: poetul John Milton și filosoful Thomas Hobbes.

14. Rămășițele pământești ale lui Galileo nu au cunoscut niciodată liniștea

La moartea din 1642 a lui Galileo, Vaticanul a refuzat să-i permită o înmormântare alături de familia sa din Basilica Santa Croce din Florența; în schimb, oasele sale au fost puse într-o capelă. Un secol mai târziu, cu reputația care se îmbunătățise, rămășițele sale – cu excepția câtorva degete – au fost mutate în locul în care se găsesc și astăzi, sub un mare mormânt din capela principală a bazilicii.

15. Este posibil ca Galileo să nu fi fost extaziat de scuzele Vaticanului din 1992

În 1992, în timpul Papei Ioan Paul al II-lea, Vaticanul a emis o declarație oficială pentru care recunoștea greșeala de a-l fi persecutat pe Galileo. Dar această declarație plasa cea mai mare parte din vină pe consilierii teologi care au instrumentat cazul lui Galileo – și nu pe Papa Urban VIII, care a prezidat procesul. Și nici acuzația de erezie nu a fost înlăturată.

Vă mai recomandăm și:

Procesul lui Galileo. Modelul heliocentric în fața dogmei religioase

O scrisoare veche de peste 400 de ani dezvăluie modul în care Galileo a încercat să păcălească Inchiziţia

Locul în care se pot experimenta pe viu teoriile lui Galileo Galilei – FOTO

Viața lui Galileo Galilei. De ce a fost condamnat la închisoare pe viață?