Alfred Nobel, inventatorul dinamitei care a ajuns să promoveze pacea mondială
În timpul vieții sale, Alfred Nobel a câștigat milioane de dolari de pe urma invenției și producerii de dinamită. Unele dintre invențiile sale au crescut capacitate de ucidere a armelor, astfel că războaiele au ajuns mult mai teribile. Nobel, însă, a lăsat mare parte din averea sa pentru premiile Nobel astfel încât să promoveze pacea mondială, avansurile științifice și pentru a încuraja activitatea literară.
Alfred Bernhard Nobel s-a născut la Stockholm, Suedia, la data de 21 octombrie 1833. Tatăl său, Immanuel Nobel, era un inventator autodidact. Alfred a fost al treilea dintre cei patru fii ai săi. Eșuând în afaceri la Stockholm, Immanuel Nobel și-a mutat familia la Sankt Petersburg în Rusia, în 1842. Acolo, Immanuel a produs puști și mine.
Alfred era un copil bolnăvicios și a fost educat acasă. A petrecut un an studiind chimia la Paris, iar apoi a lucrat în SUA timp de patru ani sub direcția lui John Ericsson, inginer naval și constructor de nave. La vârsta de 21 de ani, Alfred Nobel s-a întors la Sankt Petersburg. Tatăl său începuse experimente cu nitroglicerină, însă le abandonase. Alfred a reluat experimentele și a inventat un capac exploziv produs din fulminat de mercur, o sare explozivă, pentru a alimenta sarcina electrică a nitroglicerinei. Capacul a fost un avans semnificativ.
Inventarea dinamitei l-a îmbogățit pe Alfred Nobel
Deși încă era bolnăvicios, Nobel a preluat afacerile familiei. În 1863, acesta s-a întors în Suedia și a pus bazele unei fabrici care să producă nitroglicerină. Un an mai târziu, o explozie a distrus fabrica și a ucis cinci oameni, printre care și fratele său mai mic, Emil. Guvernul suedez i-a interzis să reconstruiască fabrica, însă Nobel era determinat să găsească o modalitate de a face explozibilele mai ușor de manevrat. Astfel, Alfred Nobel a mutat fabrica pe un vas ancorat în Lacul Mälaren. În 1866, după explozii dezastruoase la porturi din lume, multe națiuni au interzis vaselor să mai transporte nitroglicerina. Alfred Nobel a găsit soluția: dinamita.
Invenția l-a îmbogățit pe Nobel. Acesta a petrecut următorii zece ani construind fabrici în Statele Unite și Europa. În 1876, acesta a patentat gelignită, o gelatină explozibilă creată din combinarea nitratului de celuloză și nitroglicerinei. În 1878, Alfred și frații săi au dezvoltat câmpuri petroliere în Rusia, iar în 1888 a inventat balistita, una dintre primele pulberi fără fum din lume.
Cum a apărut dorința lui Alfred Nobel de a crea un premiu pentru pace?
Alfred Nobel nu s-a căsătorit niciodată. În ultimii ani din viață a călătorit prin Europa și a avut locuințe la Paris, Stockholm, și San Remo, Italia. În 1876, a întâlnit-o pe Bertha Kinsky, una dintre cele mai cunoscute pacifiste ale lumii. În scrisori adresate lui Nobel de-a lungul anilor, aceasta i-a povestit ideile sale cu privire la pacea mondială, scrie Britannica.
Dorința lui Nobel de a crea un premiu pentru pace se datorează în mare parte ei, deși el era oarecum nesigur de eficiența mișcării pacifiștilor. Alfred Nobel a murit la 10 decembrie 1896, la San Remo, lăsându-i pe executorii testamentului să stabilească detaliile premiilor Nobel.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Primul Nobel românesc. Povestea fabuloasă a geniului Palade
Laureatul care a refuzat banii lui Nobel: ”Numai o persoană diabolică a putut să inventeze Premiul”
PREMIUL NOBEL pentru PACE 2021, acordat lui Maria Ressa și Dmitry Muratov