Cercetătorii au găsit fosila unei păsări primordiale care putea să scoată limba

Fosila unei păsări dispărute din nord-estul Chinei, care a trăit alături de dinozauri în urmă cu 120 de milioane de ani, păstrează în mod neașteptat o limbă osoasă care are aproape aceeași lungime cu cea a capului.

Craniul este foarte bine conservat, arătând că pasărea avea botul relativ scurt și dinți mici, cu oase extrem de lungi și curbate pentru limbă (numit aparat hioid), descrie Eurek Alert!.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

Oamenii de știință de la Institute of Vertebrate Paleontology and Paleoanthropology (IVPP) al Chinese Academy of Sciences și de la University of Texas at Austin au numit această pasăre Brevirostruavis macrohyoideus, care înseamnă „pasăre cu bot scurt și limbă mare”.

Descoperirea lor a fost publicată în Journal of Anatomy pe 1 decembrie.

Fosila unei păsări antice ne spune unele lucruri despre evoluție

Învățăm repede de când suntem copii să scoatem limba, dar majoritatea reptilelor și păsărilor nu au limbi mari și musculare, precum oamenii. Păsările au în schimb un set de elemente în formă de tijă din os și cartilaj care formează așa-numitul „aparat hioid” care se află în partea de jos a gurii lor.

Păsările cu limbi mai mari, cum ar fi rațele și papagalii, își folosesc limba pentru a muta mâncarea în gură, pentru a introduce mâncarea în gură și pentru a ajuta la înghițirea alimentelor. Unele păsări de astăzi, cum ar fi colibri și ciocănitoarea, au o limbă osoasă la fel de lungă sau mai lungă decât craniul lor.

Această pasăre dispărută cu bot scurt și cu limbă mare este cel mai timpuriu exemplu de pasăre care își poate scoate limba afară.

Desigur, această caracteristică ne face să ne întrebăm de ce ar scoate limba afară această pasăre.

Oamenii de știință au emis ipoteza că pasărea ar fi putut folosi această caracteristică pentru prinderea insectelor în același mod în care ciocănitoarele își folosesc limba pentru a scoate insectele din găurile din scoarța, lemnul și ramurile copacilor.

Alternativ, pasărea ar fi putut să se hrănească cu polen sau lichide asemănătoare nectarului de la plantele din pădurea în care a trăit. Nu s-a găsit conținut stomacal cu acest schelet.

Această pasăre cu bot scurt și cu limbă mare face parte dintr-un grup dispărut de păsări numite enantiornithines sau păsări „opuse”. Au fost cel mai de succes grup de păsări din perioada Cretacicului (în urmă cu 66 și 145 de milioane de ani), cu fosile găsite în întreaga lume.

„Vedem o mulțime de variații în dimensiunea și forma craniilor păsărilor enantiornithine și asta reflectă probabil marea diversitate a alimentelor pe care le-au mâncat și a modului în care și-au prins hrana. Acum, găsind din nou fosila unei păsări din acea perioadă, vedem că nu doar craniile, dar și limbile lor variază”, a spus dr. WANG Min, coautor al studiului.

Păsările primordiale, la fel ca dinozaurii, aveau cranii rigide

Cercetătorii au arătat anterior că aceste păsări timpurii aveau cranii destul de rigide, precum rudele lor, dinozaurii. Această caracteristică a stabilit unele restricții evolutive și funcționale asupra păsărilor timpurii.

„Poate că singura modalitate prin care aceste păsări își puteau schimba fundamental prin evoluție modul în care își prindeau mâncarea și ce mâncare consumau a fost să-și scurteze craniul în acest caz și să facă oasele limbii mult mai lungi”, a spus autorul principal, dr. LI Zhiheng.

Aparatul hioid lung și curbat pe care îl are fosila unei păsări din această specie este format din oase numite ceratobranhial. Păsările care există acum au și ele astfel de oase în hioid, dar oasele epibranhiale, absente la păsările timpurii, sunt foarte lungi la păsări precum ciocănitoarea.

„Animalele experimentează evolutiv cu ceea ce au la dispoziție. Această pasăre a dezvoltat o limbă lungă folosind oasele pe care le-a moștenit de la strămoșii săi dinozauri, iar păsările actuale au dezvoltat limbi mai lungi cu oasele pe care le au. Această situație demonstrează puterea evoluției, cu păsări care folosesc două căi evolutive diferite pentru a rezolva aceeași problemă de a face ca o limbă lungă să iasă din gură”, a spus coautorul Dr. Thomas Stidham.

Vă recomandăm să citiți și:

Dovezile arheologice care arată că Homo sapiens a înfruntat clima subcarpatică

Un nou studiu susține că dinozaurii erau predispuși extincției cu mult înainte de impactul asteroidului

Oamenii au fost prădători alfa și mari consumatori de carne timp de 2 milioane de ani

Prima cultură a oamenilor moderni a durat cu 20.000 de ani mai mult decât s-a crezut anterior