Desiderius Erasmus, cunoscut deseori simplu ca Erasmus din Rotterdam, a fost un gânditor și teolog olandez. A fost unul dintre cei mai importanți umaniști ai Renașterii nordice.
Renașterea în Italia a fost considerată reînvierea clasicilor greci și romani. Cu toate acestea, Renașterea din Europa de Nord a fost concentrate pe reformă și revitalizarea creștinătății prin revenirea la sursele din Noul Testament și Părinții Bisericii.
La fel ca mulți alți gânditori renascentiști, Erasmus a fost un umanist. Umanismul a fost un curent al filosofiei și literaturii care puneau accent pe interesele și valorile umane. Umaniștii încercau să reînvie educația grecească și romană, iar aceștia au ajuns să fie cunoscuți pentru gândirea lor critică și individualistă, potrivit Britannica.
Desiderius Erasmus s-a născut la 27 octombrie în a doua jumătate a anilor 1460 în Rotterdam (acum Țările de Jos). Tatăl său a fost preot. După ce ambii părinți i-au murit în copilărie, tutorii săi l-au trimis la o școală religioasă. Erasmus a devenit mai târziu preot al ordinului augustinian. Cu toate acestea, îndatoririle sale nu îi aducea deloc satisfacție. În 1492, Erasmus a plecat de la mânăstire după ce a acceptat să lucreze ca secretar al episcopului din Cambrai, influentul Henric de Bergen. Trei ani mai târziu, Erasmus a plecat la Universitatea din Paris pentru a studia teologia.
Pentru a-și susține studiile clasice, Erasmus a început să ia sub aripa sa studenți. În 1499, unul dintre aceștia l-a invitat pe Erasmus în Anglia, acolo unde avea să-l întâlnească pe teologul Thomas More, care i-a devenit un bun prieten. Din acel moment, Erasmus a devenit un savant care călătorea mereu. A efectuat numeroase călătorii în Anglia și a trăit în numeroase orașe din Belgia, Franța și Italia. Erasmus s-a stabilit, în cele din urmă, la Basel, Elveția, acolo unde a rămas între 1521 și 1529. Apoi, a plecat în Freiburg im Breisgau (acum în Germania) și a rămas acolo până în 1535. Erasmus s-a întors într-un final la Basel, acolo unde a murit la 12 iulie 1536.
Cea mai mare influență a lui Erasmus din Rotterdam a rezultat din scrierile sale și alte eforturi academice. Erasmus a scris despre teologie, probleme religioase, educație și filosofie. A publicat ediții ale lucrărilor Părinților Bisericii, inclusiv Ieronim, Augustin din Hipona, Origen, Ciprian și Irineu. Publicarea lui Erasmus a Noului Testament Grecesc a fost o reușită incredibilă la vremea aceea. A permis savanților să analizeze un text mult mai precis care fusese disponibil de secole.
Într-o anumită măsură, Erasmus din Rotterdam s-a depărtat de spiritul vremurilor sale. A dorit un creștinism reformat, însă s-a opus divizării Bisericii. Astfel, Erasmus s-a opus Reformei, deși i-a lăudat multe dintre scopuri.
Jean-Jacques Rousseau, filosoful care credea că părinții nu ar trebui să-și certe copiii
Giordano Bruno, filosoful care a sfidat teoriile tradiționale ale vremurilor sale
René Descartes, filosoful care a revoluționat gândirea occidentală
Albert Camus, filosoful născut într-o lume copleșită de războaie și revolte