„Ea nu dansează, ci se înalță ca și cum ar avea aripi”. Așa era descrisă Anna Pavlova de publicul din întreaga lume. Nicio altă dansatoare nu a muncit atât de mult pentru a-și perfecționa arta. Chiar și la apogeul succesului, mica balerină se antrena câte 15 ore pe zi.
Anna Pavlovna Pavlova s-a născut la 12 februarie 1881 în Sankt Petersburg, Rusia. La vârsta de 8 ani, mama sa a dus-o la un spectacol de balet al lui Ceaikovski, „Frumoasa din pădurea adormită”. După ce a văzut spectacolul, Anna Pavlova s-a hotărât că dorește să devină dansatoare. S-a alăturat Școlii Imperiale de Balet în 1891.
După ani de muncă asiduă și disciplină, Anna a absolvit. În 1899 s-a alăturat Baletului Imperial, iar în 1906 a devenit „prima ballerina”. În 1907 și 1908, Anna Pavlova s-a alăturat unui grup de dansatori și a plecat într-un turneu prin Stockholm, Copenhaga și alte orașe europene.
În 1909, Sergei Diaghilev a prezentat un sezon de balet rusesc la Paris, iar Anna Pavlova și-a făcut apariția acolo alături de compania sa. La scurt timp, aceasta a pornit într-o serie de turnee independente prin care a prezentat baletul clasic prin toată lumea. Anna Pavlova a devenit interesată de tehnicile de dans tradiționale ale altor țări, inclusiv India și Japonia, iar lumea întreaga a însemnat „acasă” pentru ea.
Deși deținea o proprietate în Anglia, în Hampstead Heath, din apropiere de Londra, petrecea foarte puțin timp acolo. Anna s-a căsătorit cu Victor Dandré, managerul său, în 1914, însă mariajul a fost ținut secret timp de mulți ani. Anna Pavlova a murit la 23 ianuarie 1931, la Haga, scrie Britannica.
Printre numeroasele dansuri asociate cu Anna Pavlova se numără „Coppélia”, cel prin care și-a făcut debutul pe scena americană la Metropolitan Opera House în 1910, „Frunze de toamnă”, „Silfidele” și „Das Glühwürmchen”. Totuși, cea mai iubită interpretare a sa a fost „Lebăda”, în coregrafia lui Michel Fokine.
Paganini, compozitorul care a revoluționat tehnica viorii. Gestul care i-a uimit pe mulți
10 lucruri mai puțin știute despre marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski
Hans Christian Andersen, un suflet neînțeles și nemuritor al lumii literare