„Arheologii originali”. Cum se ocupă indigenii din Australia de arta rupestră de neprețuit

Proprietarii tradiționali din vestul Arnhem Land, în nord-estul Australiei, în Teritoriul de Nord, spun că sunt „arheologii originali” ai locului, iar acum iau măsuri pentru a-și conserva istoria neprețuită în propriile lor condiții.

„Multe dintre povești sunt încă ascunse de oamenii non-indigeni care au aflat foarte puțin despre ele”, spune un proprietar tradițional Bininj, Conrad Maralngurra, citat de The Guardian.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

„Trebuie să trăiască cu noi 10 sau 20 de ani pentru a înțelege întreaga integritate culturală”, adaugă acesta.

La începutul lunii decembrie 2021, un grup de proprietari tradiționali Bininj din vestul Arnhem Land a călătorit la Darwin pentru a prezenta un portret digital al țării și culturii lor, concentrat pe pictura rupestră, la conferința anuală a Asociației Australiane de Arheologie.

Berribob Watson, din Manmoyi, și Maralngurra, din Mamadawerre, două mici comunități de pe platoul Arnhem Land, la aproximativ 300 km est de Darwin, au detaliat munca a aproape 200 de aborigeni Bininj și s-au adresat conferinței în engleză și Bininj Kunwok (dialectele din vestul Arnhem Land).

„Am vorbit cu ei ca arheologi originali ai țării noastre. Noi am scris-o [istoria] de la început, pe stâncă. Poveștile de pe acea stâncă sunt legea, moștenirea noastră și ceea ce le dă oamenilor drepturile lor”, spune Maralngurra.

Bininj sunt ocupanții tradiționali din vestul Arnhem Land, care se învecinează cu parcurile naționale Kakadu și Nitmiluk în vest și sud-vest.

Arnhem Land este un dintre cele mai inaccesibile regiuni din lume

Gresia Kombolgie din regiune a fost sculptată de un ciclu de sezoane umede și uscate de-a lungul mileniilor și este una dintre cele mai îndepărtate și inaccesibile regiuni din lume. Ocupația indigenă datează din ultima epocă glaciară. Arta rupestră bogată este împărțită generos pe pereții și tavanele adăposturilor din gresie.

Se estimează că există trei sau patru situri de artă pentru fiecare 10 km pătrați de teren stâncos, potențial mai mult de 40.000 de situri. Cea mai mare parte a picturilor se află în sau în apropierea zonelor în care poporul Bininj a trăit de mii de ani. În timp ce unele site-uri sunt specifice bărbaților sau femeilor, majoritatea sunt comune.

În trecutul recent, cercetarea artei rupestre a fost domeniul antropologilor și arheologilor non-indigeni angajați de instituții terțiare cu finanțare guvernamentală.

Descoperirile lor, incluzând interviurile cu proprietari tradiționali, fotografiile și artefactele luate de acolo, au rămas adesea la instituțiile unde au fost arhivate. Rareori datele au revenit la comunitate sub orice altă formă decât o lucrare de cercetare sau un document guvernamental.

Însă oamenii Bininj și-au dorit să schimbe lucrurile.

Oamenii Bininj au format un grup care să conserve istoria poporului

În 2010, bătrânii aborigeni din Warddeken și Djelke au înființat Karrkad-Kandji Trust pentru a căuta surse alternative de finanțare pentru managementul terenurilor și al proiectelor culturale. Trustul se adresează organizațiilor și filantropilor australieni și internaționali.

KKT a stabilit un proiect de artă rupestră de 5 milioane de dolari în Arnhem Land, principalul contributor fiind Fundația Ian Potter.

Bininj și-au angajat propriul personal care să-i asiste – Claudia Cialone și Chester Clarke – pentru a locui în comunitățile lor și pentru a coordona un program care să-i ajute Bininj să localizeze, să înregistreze, să păstreze și să întrețină siturile și lucrările de artă.

„Am angajat acești oameni pentru că vrem ca ei să ne ajute să păstrăm poveștile prin modalitățile Balanda [europene]. De asemenea, vrem să împărtășim poveștile, dar vrem să preluăm controlul și să avem proprietatea legală asupra cunoștințelor. Vrem să o menținem, să o păstrăm și să o protejăm în beneficiul propriei țări și al poporului nostru”, spune Maralngurra.

Programul de artă rupestră are un buget anual de 800.000 de dolari și în cadrul lui activează peste 50 de proprietari tradiționali și 100 de rangeri indigeni, care își petrec cea mai mare parte din timp călătorind prin zone greu accesibile pentru a localiza situri.

Arta este înregistrată foto și video, iar proprietarii de teren corespunzători sunt intervievați. Informațiile sunt stocate digital pentru generațiile viitoare.

Potrivit Claudiei Cialone, managementul terenurilor Warddeken a construit o echipă unică de conservare a artei rupestre.

„O lucrare academică nu este suficientă pentru a exprima pasiunea și interesul poporului Bininj pentru picturile rupestre, așa că au decis să-și creeze propria poveste și să o ducă în lume”, spune Cialone.

Acum și alți indigeni doresc să se întoarcă în locul natal

Maralngurra a spus că programul stârnește interes în tot vestul Arnhem Land și oamenii din așezările mai mari, care nu s-au întors în țara lor tradițională, vor acum să se întoarcă.

„Picturile rupestre stau la baza societății noastre. De unde primim poveștile. Există mult entuziasm în ceea ce privește oamenii care vor să se întoarcă și să vadă de unde a început povestea lor”, a spus Maralngurra.

Există peste 125.000 de situri de artă rupestră cunoscute în Australia, de la strâmtoarea Torres până în Tasmania.

Unele conțin galerii mari, înălțate, în timp ce altele pot deține o singură imagine decolorată pe o suprafață de stâncă sau un perete de peșteră. Stilurile artistice includ picturi, gravuri rupestre (petroglife) și motive și desene din ceară de albine. Oamenii de știință cred că unele exemple au o vechime de 30.000 de ani.

Punctele cu cele mai multe picturi rupestre includ Arnhem Land, Kimberley și Pilbara.

Vă recomandăm să citiți și:

Misterul unei celebre oglinzi de obsidian, pentru spiritism, a fost elucidat

Arheologii egipteni au făcut descoperiri importante în Templul Faraonilor, la nord de Cairo

Castelul Corvinilor, un loc de basm în inima Transilvaniei

Fort roman, biserică creștină și templu, descoperite în același loc, în Egipt