Cea mai veche bijuterie decorată din Eurasia are motive ce ar putea fi legate de ciclurile Lunare și Solare.
Arheologii din Polonia au descoperit rămășițele unui pandantiv vechi de 41.500 de ani, realizat din fildeș de mamut și decorat cu perforații, care este cea mai veche bijuterie decorată de oamenii moderni din Eurasia, scrie Live Science.
Pandantivul, împărțit acum în două bucăți, a fost găsit în timpul săpăturilor arheologice efectuate în Peștera Stajnia, Polonia, în 2010, iar datarea recentă cu radiocarbon îl plasează cu aproximativ 41.500 de ani în urmă, a raportat o echipă de oameni de știință într-o lucrare publicată în revista Scientific Reports.
„Decorarea pandantivului a inclus modele cu peste 50 de perforații, dispuse într-o curbură neregulată, și două găuri complete”, a spus echipa într-un comunicat. Ei au observat că fiecare înțepătură ar putea reprezenta o vânătoare de animale încheiată cu succes sau cicluri ale Lunii sau Soarelui.
„Este cea mai veche bijuterie de acest gen cunoscută în Eurasia și stabilește o nouă dată de început pentru o tradiție direct legată de răspândirea Homo sapiens modern în Europa”, au scris cercetătorii în studiu.
Pandantivul a fost probabil la gâtul cuiva, dar nu putem fi siguri, a spus cercetătorul principal al studiului, Sahra Talamo, profesor de chimie la Universitatea din Bologna din Italia, care este specializată în evoluția umană și datarea cu radiocarbon.
Cercetătorii au observat că pandantivul a fost creat într-o perioadă în care oamenii moderni din punct de vedere anatomic dezvoltau pentru prima dată bijuterii și alte forme de podoabe corporale. De ce oamenii au început să folosească bijuterii în acest moment este un mister pe care cercetătorii încearcă să-l înțeleagă, a spus Talamo.
„Aceasta este o întrebare foarte frumoasă, dar în acest moment nu putem spune mare lucru. Nu știm ce fel de schimbare l-a făcut pe Homo sapiens să modeleze un obiect atât de minunat”, a adăugat Talamo.
Pe lângă pandantiv, a fost găsită și o sulă, unealtă folosită pentru străpungerea obiectelor. Aceasta este făcută din os de cal și datează aproximativ din aceeași perioadă cu pandantivul.
Peștera Stajnia a fost un punct fierbinte al descoperirilor arheologice. Săpăturile de acolo, derulate din 2006 până în 2010, au dezvăluit o serie de rămășițe de Neanderthal (Homo neanderthalensis), precum și un ansamblu vast din epoca Pleistocenului târziu (în urmă cu 2,58 milioane până la 11.700 de ani) de resturi de animale din tundra de stepă și artefacte din Paleolitic sau Epoca de Piatră.
Vă recomandăm să citiți și:
Arheologii din Israel au descoperit o carieră de piatră, veche de 2.000 de ani
Reanalizarea celebrei mumii Omul din Tollund a scos la iveală ceva neașteptat
Descoperire „unică și fără precedent pentru Italia”. O trăsură ceremonială, dezgropată la Pompeii
Cum au modificat migraţiile umane din Epoca Bronzului peisajul Europei