Morminte din perioada colonizării Islandei oferă informații despre primii vikingi

Patru morminte care datează din perioada colonizării Islandei (sfârșitul secolului al IX-lea, începutul secolului al X-lea) au fost găsite în Seyðisfjörður.

Acestea erau pline de bunuri prețioase, ceea ce indică faptul că defuncții aveau un statut social înalt, scrie The History Blog.

• Cum s-a vândut comuniştilor masonul şi marele scriitor Sadoveanu. Apoi a asistat impasibil la închiderea în…
• Lucreţiu Pătrăşcanu, comunistul care nu semăna deloc cu „parveniţii” din PCR

Săpăturile din această vară și toamnă au dezvăluit în mod neașteptat că situl, despre care se credea că nu conține nimic mai recent de secolul al XVIII-lea, avea de fapt materiale arheologice care datează din primele zile ale așezării vikingilor în Islanda, ascunse și conservate de o alunecare de teren care a acoperit zona în 1150.

Primul dintre mormintele din perioada colonizării Islandei găsite în Seyðisfjörður este o barcă funerară, prima de acest fel găsită în Fiordurile de Est și una dintre cele 12 bărci funerare găsite vreodată în Islanda.

Bunurile funerare includ o suliță, o broșă de argint, un inel de argint, mărgele, o piesă de joc hnefatafl și o cataramă de curea în stil Borre.

Două dintre cele patru morminte conțineau rămășițe de cai îngropați împreună cu un om, iar unul dintre cele două deținea și rămășițele scheletice ale unui câine.

Practica de a îngropa pe cineva cu calul său era mult mai răspândită în Islanda decât în Norvegia. Al patrulea mormânt a aparținut unei femei. A fost înmormântată cu o pereche de catarame ovale și un colier din 11 mărgele de sticlă. De asemenea, în mormântul ei s-a găsit o poșetă din piele care conținea o piatră de ascuțit norvegiană și silex.

Povestea colonizării Islandei este spusă în Cartea așezărilor

Mormintele au fost găsite la 110 de metri de movila fermei Fjörður. Potrivit saga Landnámabók (Cartea așezărilor), cronica așezării nordice din Islanda scrisă în secolul al XII-lea, primul colonist din Seyðisfjörður a fost un Bjólfur din Voss în Norvegia care a înființat ferma Fjörður.

În timp ce Landnámabók a fost scrisă la trei secole după evenimentele pe care le descrie, aceasta documentează și date istorice precise și detaliate, inclusiv numele și descrierile a peste 3.000 de oameni și 1.400 de așezări. Este posibil ca indivizii îngropați în cele patru morminte să fie enumerați în Cartea Așezărilor. Aceștia pot fi chiar legați de Bjólfur. Unul dintre ei ar putea fi însuși Bjólfur.

Broșa de argint a fost trimisă la Muzeul Național al Islandei pentru analize suplimentare. Resturile scheletice, umane și animale, vor fi de asemenea studiate în condiții de laborator. Mormintele și o parte din conținutul lor au fost scanate și au fost create modele 3D.

Vă recomandăm să citiți și:

Uniunea de la Kalmar, momentul în care s-au unificat regatele nordice

Ziua în care Rusia l-a regăsit pe Ţareviciul Alexei, ucis de bolşevici la 14 ani

Revoluţia care a pus capăt domniilor fanariote în Ţările Române

Splendoarea unui vechi oraș roman, dezvăluită cu ajutorul unei tehnologii de ultimă generație care nu necesită săpături