O săpătură arheologică preventivă din Marsilia a scos la iveală trei gropi cu amfore grecești care datează din secolul al IV-lea î.Hr.
Arheologii au excavat locul unde se renova o clădire de birouri dintr-un cartier al orașului care a fost reconstruit în mod extensiv în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acolo se afla înainte o mănăstire din secolul al XVI-lea. Gropile din epoca greacă fuseseră înglobată în această construcție mult mai târzie, scrie The History Blog.
Cel mai vechi oraș din Franța, Marsilia, a fost fondat sub numele de Massalia de către coloniștii ionieni din orașul grecesc Phocea în jurul anului 600 î.Hr.
A fost un emporion (post comercial) pentru rețelele comerciale grecești înfloritoare din vestul Mediteranei.
Producția locală de amfore și ceramică a început practic imediat pentru a facilita transportul, consumul și depozitarea mărfurilor importate precum vinul și cerealele. Până în secolul al IV-lea î.Hr., Massalia era un centru de putere pe coasta de sud a Galiei, întemeind orașe de la Stâlpii lui Hercule până la Corsica.
Săpătura recentă atestă industria ceramică activă a Massaliei în ceea ce era atunci periferia orașului. Echipa arheologică a descoperit trei gropi cu pereți verticali.
Prima groapă era plină cu moloz bogat în cărbune, noduli de argilă, fragmente de cuptor și ceramică supraarsă. Aceasta a fost în mod clar o groapă de rebuturi. Piesele din atelierele olarilor, probabil aflate în apropiere, care nu au îndeplinit așteptările au fost aruncate în prima groapă.
A doua groapă era parțial umplută cu amfore massaliane complete care au fost dispuse în straturi.
A treia groapă a fost deteriorată în urma ridicării construcției moderne și conține fragmente ceramice care nu au fost încă datate.
Săpătura a făcut posibilă colectarea unei cantități mari de mobilier ceramic, veselă și amfore, toate datând din a doua jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. și ilustrând diversitatea producțiilor massaliane.
Formele identificate corespund în principal farfuriilor, cănilor sau ulcioarelor făcute local. Mortarele și amforele conțin și o pastă bogată în fragmente de mică, tipică atelierelor de olari din Marsilia.
Unele dintre acestea sunt ștampilate cu litere grecești care măresc corpul însemnelor producătorului grec cunoscut din sudul Franței.
Câteva cioburi de ceramică galică netratate, precum și importuri din Attica completează lotul. Fragmente de amfore etrusce, fenicio-punice și iberice, care corespund unor vaze mai vechi, se găsesc probabil într-o altă poziție.
Vă recomandăm să citiți și:
De ce erau egiptenii antici atât de obsedați de pisici
O baie rituală, descoperită de arheologi în locul în care Iuda l-a trădat pe Iisus
O nouă descoperire impresionantă făcută de arheologii israelieni: un sceptru canaanit