Cel mai lung dinozaur care a trăit vreodată, posibil identificat după ce au fost încurcate niște fosile

Medalia de aur pentru cel mai lung dinozaur din lume ar putea fi acordată lui Supersaurus, acum că oamenii de știință au remediat o confuzie între fosile și au analizat oase noi excavate din locul în care a murit animalul.

Ca și alți dinozauri extrem de lungi, Supersaurus este un diplodocid – un sauropod cu gâtul și coada foarte lungi.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

Supersaurus a fost întotdeauna privit ca unul dintre cei mai lungi dinozauri, dar cercetările arată acum că „acesta este cel mai lung dinozaur bazat pe un schelet decent”, deoarece alte rămășițe de dinozaur sunt fragmentare și este dificil să le estimezi cu exactitate lungimile, a spus Brian Curtice, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din Arizona.

Atunci Supersaurus era în viață, cu aproximativ 150 de milioane de ani în urmă, în timpul perioadei Jurasic, acesta depășea 39 de metri și este posibil să fi atins chiar 42 de metri de la bot până la coadă, a descoperit Curtice în cadrul noilor sale cercetări.

Chiar și dimensiunea sa „mai scurtă” este un record; la 39 de metri, dinozaurul ar fi fost mai lung decât un alt concurent – Diplodocus, care putea atinge lungimi de 33 de metri, conform unui studiu din 2006 al unui specimen cunoscut sub numele de Seismosaurus, scrie Science Alert.

Cum a fost descoperit cel mai lung dinozaur

La această nouă descoperire se lucrează de aproape 50 de ani; primul exemplar de Supersaurus a fost descoperit în 1972 într-un pat plin de oase, în ceea ce era practic o „salată de oase”, a spus Brian Curtice. Nu a fost imediat clar care oase aparțineau fiarei.

Acea „salată de oase” a fost excavată de Jim Jensen, care a colectat și pregătit fosile pentru Universitatea Brigham Young din Utah în Dry Mesa Dinosaur Quarry din Colorado. Jensen a descoperit un scapulocoracoid lung de 2,4 metri – două oase unite care alcătuiesc centura scapulară la dinozaurii adulți și alte reptile.

Cariera conținea și oase suplimentare despre care Jensen le credea că aparțin altor doi dinozauri sauropode, pe care ani mai târziu i-a numit Ultrasauros și Dystylosaurus.

Cum și-a obținut Supersaurus numele

Informațiile despre oasele colosale au ajuns în presă. Publicul a fost intrigat de faptul că a existat un dinozaur mai mare decât Brachiosaurus, considerat până atunci cel mai lung dinozaur. Un jurnalist a numit, întâmplător, acest dinozaur Supersaurus („super-reptilă”), în entuziasmul dat de descoperire.

În 1985, Jensen a publicat un studiu în revista Great Basin Naturalist care anunța descoperirea a trei noi dinozauri sauropode din carieră. Cu toate acestea, Jensen nu era un paleontolog calificat și a făcut câteva greșeli cu analiza sa.

De-a lungul anilor, paleontologii au dezbătut dacă Ultrasauros și Dystylosaurus sunt genuri valide sau dacă – după cum crede Curtice – oasele lor au fost identificate greșit și, de fapt, toate aparțin unui singur Supersaurus.

Această reclasificare a trei dinozauri ca unul oferă un specimen de Supersaurus mai complet pentru studiul oamenilor de știință, ceea ce este util pentru estimarea lungimii acestuia.

Cum pot trei dinozauri să devină unul

Acest lucru poate fi făcut descoperind greșelile din anii trecuți. De exemplu, unul dintre scapulocoracoizii din carieră este cu aproximativ 25 de centimetri mai lung decât celălalt, ceea ce i-a determinat pe mulți oameni de știință să creadă că aparține unui alt gen de dinozauri.

Dar când Curtice l-a inspectat, a descoperit că osul mai lung era de fapt deformat din cauza fisurilor. „Dacă eliminăm toate fisurile, [scapulocoracoizii sunt] practic de aceeași dimensiune”, a spus el.

De asemenea, a găsit deformări, făcute de forțele mediului, în oasele atribuite Dystylosaurus și altor genuri și a arătat că aceste oase, de fapt, aparțineau lui Supersaurus.

În plus, nu au fost găsite alte oase sauropode excesiv de mari în apropiere. Mai degrabă, toate oasele mari, cu aspect diplodocid, au fost găsite într-un buzunar al carierei și nu au existat oase duplicate (înseamnă că există doar un scapulocoracoid stâng și unul drept scapulocoracoid, de exemplu), a spus Curtice.

Și toate oasele masive de dinozaur au aproximativ aceeași dimensiune, așa că probabil că toate aparțin unui singur individ: Supersaurus, a spus Curtice.

De la descoperirea inițială, alți paleontologi au descoperit schelete parțiale despre care se crede că sunt de Supersaurus – inclusiv unul poreclit „Jimbo” și altul numit „Goliath” – în Wyoming. Cu toate acestea, cercetătorii încă nu au identificat oficial Goliath ca Supersaurus într-un revistă evaluată inter pares.

Estimările anterioare ale lungimii Supersaurus îl situau la eșalonul superior al dinozaurilor lungi, incluzând o estimare din 2008 de 33 până la 34 de metri, dar acestea s-au bazat pe date incomplete, a spus Curtice.

Există fosile care încă nu au fost examinate

Când Dry Mesa Dinosaur Quarry a fost excavată, cercetătorii au îndepărtat blocuri mari de roci și fosile și le-au învelit în jachete de ipsos. Dar pregătirea fosilelor din aceste jachete este consumatoare de timp și plictisitoare, așa că, chiar și astăzi, mai sunt încă câteva jachete nedeschise de dimensiunea unei mese de bucătărie, a spus Curtice.

De-a lungul anilor, Curtice s-a scufundat în unele dintre aceste oase nestudiate și a identificat cinci vertebre noi ale gâtului, o vertebră nouă a spatelui, două vertebre noi ale cozii și un pubis stâng.

Anterior, Curtice atribuise în mod greșit unele dintre aceste vertebre ale cozii dinozaurului diplodocid Apatosaurus, până când alte cercetări i-au indicat faptul că coada lui Supersaurus arăta ca un amestec dintre cozile dinozaurilor Apatosaurus și Barosaurus.

Aceste oase nou identificate l-au ajutat pe Curtice să obțină o estimare mai precisă a noilor lungimi pentru Supersaurus, inclusiv faptul că gâtul său era mai lung de 15 metri și coada era de peste 18 metri lungime.

În plus, dimensiunea și forma oaselor nou identificate susțin ideea că toate oasele colosale găsite la Dry Mesa provin de la Supersaurus, mai degrabă decât de la 3 dinozauri mari diferiți, a spus Curtice.

Pe baza amplasării unei vertebre a gâtului de aproape 1,3 metri, Supersaurus are fie 39 de metri, fie 42 de metri.

„Această lungime înseamnă mai mult de trei autobuze școlare puse cap la cap”

„Această lungime înseamnă mai mult de trei autobuze școlare puse cap la cap”, a spus Curtice într-un videoclip SVP. „Și având în vedere că niciodată nu găsim cel mai mare individ din înregistrările fosile, cât de lungi ar fi putut ajunge aceste animale?”

Cercetarea ar fi consolidată dacă dinozaurul poreclit Goliath ar fi identificat oficial ca Supersaurus, mai ales că Curtice își bazează analiza pe el, a spus Matt Lamanna, paleontolog de vertebrate la Carnegie Museum of Natural History din Pittsburgh.

„Cred că verdictul final va veni atunci când acest specimen de Goliath va fi publicat, când acest material suplimentar de la Dry Mesa va fi publicat. Vreau să-l văd că trece printr-o evaluare formală inter pares”.

De notat, Supersaurus poate fi cel mai lung dinozaur înregistrat, dar nu este cel mai greu. Această onoare îi revine probabil titanozaurului supergreu Argentinosaurus, care cântărea mai mult de 82 de tone și a ajuns să cântărească de două ori mai mult decât Supersaurus, a spus Curtice.

Între timp, cel mai lung animal înregistrat nu este nici măcar un dinozaur. Acest titlu îi revine unui sifonofor lung de 45 de metri – o creatură translucidă și ațoasă care, ca și coralul, este alcătuită din creaturi mai mici – care trăiește într-un canion submarin în largul coastei Australiei.

Vă recomandăm să citiți și:

„Încăperea sclavilor”, descoperită de arheologi în orașul antic Pompeii. Ce arată cu adevărat

Bebelușii de la T. Rex și alți dinozauri carnivori se nășteau pregătiți să vâneze

Un arheolog susține că o locuință din cripta unei biserici din Nazaret ar putea fi casa părintească a lui Iisus

Tocană babiloniană, după o reţetă de pe o tăbliţă de lut