Arheologii orașului Augsburg au dezgropat cel mai mare tezaur de argint roman descoperit vreodată în Bavaria.
Tezaurul de aproximativ 5.600 de denari de argint din secolele I și II a fost găsit în cartierul Oberhausen, cea mai veche parte a orașului, pe locul unui viitor proiect imobiliar.
Monedele din tezaur datează de la domnia lui Nero, la mijlocul secolului I, până la cea a lui Septimius Severus, la scurt timp după anul 200 d.Hr., și pe ele sunt reprezentați împărații Traian, Hadrian, Antoninus Pius și Marcus Aurelius, la fel ca și un împărat mult mai puțin proeminent, Didius Julianus, care a domnit timp de trei luni (martie-iunie 193) după ce a cumpărat imperiul atunci când a fost scos la licitație de Garda Pretoriană.
Prin urmare, monedele lui sunt mult mai rare, deoarece timpul pe care l-a avut la dispoziție pentru a bate bani a fost atât de scurt, scrie The History Blog.
Augsburg a fost fondat sub Augustus, între 8 și 5 î.Hr., ca tabără militară romană pe malul râului Wertach, lângă confluența acestuia cu râul Lech.
A fost cel mai vechi fort roman stabilit la poalele munților Alpi, proaspăt cucerit în anul 15 î.Hr. de Tiberius, fiul vitreg al lui Augustus. În jurul anului 10 d.Hr., tabăra temporară a fost transformată într-un fort capabil să găzduiască 3.000 de soldați.
O așezare civilă din afara taberei a evoluat rapid în orașul Augusta Vindelicorum, care a devenit capitala noii provincii imperiale Raetia în timpul domniei lui Tiberius. Deși nu au existat legiuni așezate acolo după 70 d.Hr., orașul a continuat să crească și să prospere
La sfârșitul secolului al III-lea, împăratul Dioclețian a reformat administrația imperială, iar provincia a fost guvernată de un dux, cea mai înaltă autoritate militară din regiune. Oficialii guvernamentali mai mici administrau în continuare afacerile civile de zi cu zi ale provinciei din Augusta Vindelicorum.
Monedele de argint roman au fost descoperite nu departe de locul celei mai vechi baze romane din Bavaria, tot în pietrișul unei vechi albii a râului Wertach. Acolo a fost cercetat din punct de vedere arheologic amplasamentul unei viitoare zone rezidențiale. Un container nu a mai putut fi identificat.
„Presupunem că comoara a fost îngropată în afara orașului Augusta Vindelicum, lângă Via Claudia care funcționa acolo la începutul secolului al III-lea, și nu a fost niciodată recuperată.
Ascunzătoarea a fost probabil spălată multe secole mai târziu de inundațiile din Wertach și monedele au fost astfel împrăștiate în pietrișul râului”, explică Sebastian Gairhos, șeful departamentului de Arheologie al orașului Augsburg.
Un simplu soldat câștiga între 375 și 500 de denari la începutul secolului al III-lea. Comoara are, prin urmare, echivalentul a aproximativ 11 până la 15 salarii anuale.”
Pe lângă tezaurul de monede de argint roman, arheologii au descoperit sute de artefacte romane în pietrișul din fosta albie a râului (râul Wertach a fost sistematizat în 1900). Au găsit arme, unelte, bijuterii, vase, vaze și multe altele cernind prin 1.000 de metri cubi de pietriș de râu; despre toate acestea se crede că ar fi venit din baza militară din secolul I î.Hr.
Obiectele recuperate, multe dintre ele puternic corodate și îngroșate de concrețiuni cauzate de secolele petrecute în albia râului, vor fi analizate și conservate.
Orașul speră să le găsească o casă permanentă într-un nou muzeu dedicat istoriei romane a Augsburgului, dar acesta este doar un vis în acest moment, deoarece nu există planuri pentru construcția sa. Între timp, o selecție a monedelor din argint roman din tezaur și a altor artefacte găsite în săpătură vor fi expuse pentru scurt timp la Casa Armureriei din Augsburg, în perioada 17 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022.
Vă recomandăm să citiți și:
Rămășițe dintr-o peșteră din Bulgaria dezvăluie surprize despre primii Homo sapiens din Europa
Cea mai mare așezare a picților descoperită în Scoția
Legenda monstrului din Loch Ness a fost influenţată de descoperirea fosilelor dinozaurilor