Regele Mihai a salvat mii de vieți în cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când, la vârsta de doar 22 de ani, a avut obrăznicia să-l aresteze pe dictatorul României, generalul Ion Antonescu, aliatul lui Hitler.
Regele Mihai este deseori amintit pentru distincțiile pe care nu le-a dobândit cu mâna sa. Spre exemplu, Majestatea sa ar fi fost singurul om care să-și preceadă și să-și succeadă propriul tată ca rege.
Însă, de departe cea mai importantă realizare a sa a fost, fără îndoială, propria sa creație. Acest moment a avut loc la data de 23 august 1944, atunci când Regele Mihai, ale cărui puteri erau percepute ca fiind în mare parte ceremoniale, l-a chemat pe Ion Antonescu, aliatul lui Hitler, la palatul său și l-a arestat.
Totuși, până la acel punct, Regele Mihai era deja aliat cu forțele antiguvernamentale, iar la scurt timp după aceea a anunțat dizolvarea legăturilor României cu Puterile Axei, astfel deschizând calea pentru o preluare sovietică pe măsură ce forța militară a Germaniei era în declin. Istoricii spun că această decizie obraznică a Regelui Mihai ar fi scurtat războiul cu câteva luni bune, astfel salvând viețile a zeci de mii de oameni.
Mai târziu, pe măsură ce România „a alunecat” în comunism, Regele Mihai s-a străduit să-și păstreze monarhia constituțională. Însă, regele a fost forțat să abdice și să fugă din țară.
Timp de ani buni, în timp ce trăia în principal în Elveția, Regele Mihai revenea doar ca o amintire tulbure în timpul emisiunilor de Crăciun de la postul de radio Vocea Americii. După căderea comunismului, regele s-a întors acasă din exilul de la Geneva în decembrie 1990.
Mulțimea îl aștepta cu nerăbdare, însă liderii României, care fuseseră aleși în luna mai, au fost șocați de popularitatea sa și l-au alungat din nou, susținând că nu a primit permisiune pentru vizită, scrie New York Times.
Totuși, Regelui Mihai i-a fost permis să se întoarcă în România de Paște în 1992. Din nou, conducătorii țării au fost speriați de numărul impresionant de oameni adunați să îl vadă pe rege, astfel că nu i-a mai fost permis să se întoarcă în țară până în 1997.
Însă, în timpul acelei vizite, atât cetățenia cât și castelul său, dar nu și coroana, au fost returnate, iar Regele Mihai a vizitat România în repetate rânduri după aceea. În 2011, Majestatea sa a susținut un discurs istoric în fața Parlamentului, care în acel an i-a acordat aceleași drepturi ca altor foști șefi de stat.
Regatul României a fost format la mijlocul secolului al XIX-lea atunci când două principate balcanice, Moldova și Țara Românească, s-au unit. Granițele regatului s-au schimbat radical de-a lungul anilor, având un rege de doar cinci ori în istoria sa, iar de două ori fiind vorba de Regele Mihai. Majestatea sa a domnit între 1927 și 1930 și din nou între 1940 și 1947.
Prințul Mihai Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la data de 25 octombrie 1921, în Sinaia. Tatăl său a fost prințul moștenitor Carol, iar mama sa, prințesa Elena, care aparținea de familia regală a Greciei. Alte rude aparțineau de regalitatea Prusiei, iar stră-străbunica sa a fost Regina Victoria a Angliei.
În 1925, Carol, cunoscut de mulți drept „prințul playboy”, a stârnit furia familiei sale cu relația pe care o avea cu o femeie numită Magda Lupescu. Ea era divorțată, el era căsătorit. Acesta a renunțat la dreptul la tron și a plecat la Paris, lăsându-l pe Mihai moștenitor al regatului. După ce tatăl lui Carol, Regele Ferdinand I, a murit la 20 iulie 1927, nepotul său l-a urmat la tron. Mihai avea doar cinci ani. Atunci când a primit vestea că este noul rege, Mihai ar fi răspuns cu „Serios?”. După ce a fost convins de acest fapt, Mihai ar fi cerut o felie de tort cu ciocolată.
Regele Mihai, o ascensiune și decădere turbulentă de la tronul României
Regina Ana şi Regele Mihai, istoria unei căsătorii interzise de comunişti
Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai – FOTO