Ursul Wojtek, aliatul soldaților polonezi în cel de-al Doilea Război Mondial. Bea bere și fuma
În primăvara anului 1942, nou înființata armată Anders a părăsit Uniunea Sovietică. Fusese eliberată dintr-un gulag siberian și a călătorit în Iran, însoțită de mii de civili polonezi care fuseseră deportați în Rusia în urma invaziei sovietice din estul Poloniei.
Pe 8 aprilie, soldații polonezi au întâlnit un băiat într-o gară din Hamadan, Iran. El avea un pui de urs brun sirian, rămas fără mamă pentru că fusese împușcată de vânători.
Unul dintre refugiații civili, Irena Bokiewicz, în vârstă de 18 ani, s-a atașat de animal și l-a convins pe locotenentul Anatol Tarnoweickl să îl cumpere. Ursul a fost vândut pentru niște monede persane, un cuțit elvețian, o conservă cu carne de vită și o ciocolată, relatează War History.
Puiul de urs a petrecut următoarele trei luni într-o tabără de refugiați polonezi de lângă Teheran, fiind îngrijit de Irena.
Un urs la fel ca orice alt soldat
Ursul a fost donat Companiei a II-a de Transport din Polonia, numită apoi a 22-a Companie de Suport pentru Artilerie, și a fost botezat Wojtek. Animalul a călătorit alături de soldați prin Orientul Mijlociu, mutându-se din Irak în Siria, Palestina și în cele din urmă în Egipt.
Wojtek s-a confruntat, la un moment dat, cu probleme de sănătate. Nu mai putea să înghită și a fost hrănit cu lapte condensat din sticle de vodcă acoperite cu cârpe. Pe măsură ce creștea, primea marmeladă, fructe, sirop și miere și a fost deseori răsplătit cu bere, care a devenit rapid băutura sa preferată. Își începea diminețile la fel ca soldații: bea cafea și mânca țigări. Ursul a fost învățat, chiar, și să salute.
Wojtek făcea și năzbâtii. De un Crăciun, s-a furișat în magazine și a mâncat mâncarea și a învățat cum să pornească singur dușurile comunale, consumând toată apa.
Ursul a fost numit mascota neoficială a tuturor unităților militare staționate în apropiere.
Ursul, eroul bătăliei de la Monte Cassino
După sosirea în Egipt, Corpul II polonez a fost repartizat pentru a lupta alături de armata britanică, în timpul campaniei italiene. Rglementările britanice interziceau, însă, accesul animalelor pe navele de transport, ceea ce înseamna că polonezii nu puteau să-l ia pe Wojtek.
Dar Corpul II a găsit o soluție și l-a înrolat pe urs ca soldat al Companiei a 22-a și i-a acordat gradul de soldat. Îngrijitorii săi erau Dymitr Szawlugo și Henryk Zacharewicz. Ca soldat înrolat, i s-a dat propria carte de plată și număr de serie și i s-a permis să locuiască cu celelalte trupe în corturi sau într-o ladă specială din lemn.
Wojtek a participat la Bătălia de la Monte Cassino, din 1944, unde muta lăzile de muniție, misiune pentru care a fost promovat la gradul de caporal.
Sunt mulți care cred că această poveste este o ficțiune, dar un soldat britanic și-a amintit că a văzut un urs care ajuta trupele și muta lăzile de muniție.
Ursul a fost trimis la grădina zoologică
Acțiunile sale din Italia au făcut din Wojtek o celebritate printre forțele aliate. În semn de recunoaștere, cea de-a 22-a Companie a imprimat pe emblama sa o imagine cu un urs care purta un obuz.
După ce s-a terminat bătălia, Wojtek nu a fost trimis în Polonia de teamă că guvernul controlat de sovietici îl va face un simbol al comunismului. A fost transportat în Scoția, apoi a plecat alături de a 22-a Companie în Berwickshire și au staționat la Winfield Airfield de la Sunwick Farm, lângă satul Hutton.
Aici, Wojtek a fost făcut membru de onoare de Asociația polono-scoțiană.
La 15 noiembrie 1947, Wojtek a fost trimis la grădina zoologică din Edinburgh, unde a trăit până la sfârșitul zilelor. El era vizitat de foști soldați polonezi, care îi aruncau țigări în cușcă, dar și de jurnaliști.
Citește și:
Pisicile rachete folosite în război, tactică strălucitoare sau idee teribilă?
Lagărul Auschwitz și „soluția finală a problemei evreiești în Europa”