Accidentul nuclear de la Cernobîl (Ucraina), de pe 26 aprilie 1986, este considerat în continuare cel mai grav din istorie. A fost provocat de explozia Reactorului 4 al centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare.
Vă prezentăm mai jos unele dintre cele mai înfiorătoare lucruri sau situații care încă predomină la Cernobîl.
Un fizician de la Universitatea din Buffalo, Andrei Kharsukhov, a avut o experiență înspăimântătoare în timp ce se afla la centrala din Cernobîl, la 11 ani de la dezastru. A spus că atunci a auzit pe cineva țipând după ajutor.
Și înainte cu câteva zile de accident, oamenii care locuiau în zonă s-au confruntat cu evenimente ciudate. Angajații au povestit că au văzut o creatură mare, neagră, asemănătoare unei păsări, cu ochi roșii mari și strălucitori, care în cele din urmă ar fi fost numită „Pasărea Neagră a Cernobîlului”. Au spus că după ce au văzut-o au avut coșmaruri și primeau apeluri telefonice amenințătoare, iar aceste lucruri s-a înrăutățit chiar în dimineața accidentului, relatează Listverse.
Mulți cercetători atribuie accidentul de la Cernobîl lui „Mothman,” o creatură despre care se spune că ar fi bântuit și orașul Point Pleasant, Virginia de Vest, chiar înainte de defectarea Podului de Argint, din 15 decembrie 1967, care a ucis 46 de oameni. Ei susțin că dovezile sugerează că această entitate pare a fi un vestitor al morții.
De-a lungul timpului, unele persoane din Belarus și Germania au ignorat avertismentele legate de nivelurile de radiații mortale apărute după explozie și au venit la Pripiat și în zona înconjurătoare pentru a-și lăsa amprenta artistică cu graffiti pe pereți. Artiștii au desenat siluetele locuitorilor dispăruți din orașul abandonat, care au fost evacuați a doua zi după accident.
Mulți consideră că nu este o coincidență faptul că multe dintre aceste siluete seamănă cu „umbrele nucleare” tulburătoare lăsate în urmă de victimele atacurilor cu bombe atomice de la Hiroshima și Nagasaki, care au pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial.
Parcul de distracții Prîpiat nu era terminat la 26 aprilie 1986 când a avut loc explozia și, prin urmare, nu s-a deschis niciodată oficial. Ar fi trebuit să fie inaugurat cinci zile mai târziu, pe 1 mai. În parc era montată o roată panoramică de 26 de metri și mai erau parașute, mașinuțe electrice, leagăne, tir cu arcul și trebuia să se desfășoare și spectacole de carnaval. Acum, toate acestea au rămas doar o amintire.
Parcul a fost deschis pentru scurt timp publicului, pe 27 aprilie, înainte ca orașul să fie evacuat.
Au trecut 35 de ani de la dezastrul de la Cernobîl și, deși viața sălbatică pare să prospere, flora și fauna oferă unele semne ale radițiilor din zonă.
Potrivit unui studiu care a început în 1991, organismele responsabile de descompunerea și reumplerea materiei organice înapoi în ecosistem (insectele, ciupercile și microbii) prezintă semne de contaminare radioactivă. Unul dintre acele fenomene a fost numit „Pădurea Roșie Sângeroasă”, deoarece toți pinii din câteva păduri au devenit roșii
Oamenii de știință au decis să efectueze unele teste prin umplerea pungilor de gunoi special pregătite cu frunze din zone necontaminate, în care să nu existe insecte sau alți factori de descompunere. Au lăsat pungile în ambele zone împădurite contaminate și necontaminate timp de aproape un an, pentru a verifica ratele de descompunere a frunzelor.
Pungile din zonele necontaminate au avut rate normale de descompunere, între 70% și 90% din frunze. Însă frunzele din zonele contaminate și-au păstrat 60% din greutatea lor inițială, indicând mult mai puțină activitate. Acest lucru sugerează că expunerea la radiații a avut un efect dăunător asupra capacității ecosistemului de la Cernobîl de a se alimenta cu substanțe nutritive.
Celor 49.000 de locuitori din Pripiat care au fost evacuați la 27 aprilie li s-a spus că este ceva temporar, așa că majoritatea au lăsat tot ceea ce aveau în urmă. Copiii și-au abandonat și ei jucăriile, multe fiind lăsate chiar acolo unde se jucau, pentru că nu au avut voie să le ia cu ei. Așa că fetițele și-au lăsat păpușile acasă, la școală sau la grădiniță.
„Hărțuitorii” de la Cernobîl sunt o subcultură cu adevărat bizară. S-au născut din suprimarea și oprimarea istoriei sovietice, împreună cu afluxul de comercialism în stil american care a contribuit la creșterea corupției și apoi a crizei economice din Rusia și Ucraina, potrivit experților. Mai exact, aceștia sunt cei care intră ilegal în zona interzisă, pentru propria lor curiozitate morbidă.
Fenomenul a apărut în 2007, când programatorii ucraineni au introdus S.T.A.L.K.E.R. (Scavengers, Trespassers, Adventurers, Loners, Killers, Explorers and Robbers), un joc video care are loc într-o zonă de excludere virtuală din jurul orașelor Prîpiat și Cernobîl.
Situat în districtul Prîpiat de pe strada Druzhby Narodov, aripa principală a spitalului face parte dintr-un complex medical extins, numit МСЧ-126. Spitalul Orășenesc Prîpiat avea 410 paturi, cu clinici și unități de tratament ambulatoriu, dar și o clinică stomatologică, maternitate, clinică de boli infecțioase și o morgă. Orașul fusese pregătit pentru orice urgență, iar după ce Reactorul 4 a explodat, la spital au ajuns 237 muncitori, pompieri și soldați, care au fost tratați din cauza otrăvirii cu radiații.
Potrivit unui raport din 2006 al Organizației Mondiale a Sănătății, 28 de pompieri și membrii ai personalului de pe salvare au murit în primele trei luni. Hainele victimelor au fost atât de iradiate încât au fost duse la subsolul spitalului, unde au rămas până astăzi. Subsolul era cel mai iradiat loc din oraș și a trebuit să fie abandonat la doar câteva zile de la incident.
După ce a descoperit că o ciupercă numită „Cladosporium sphaerospermum”, care înflorește în jurul sitului de la Cernobîl, consumă radiații prin radiosinteză, NASA a decis să experimenteze cu ea în spațiu. În decursul unei luni, au aflat că ciuperca blochează radiațiile pentru că, efectiv, le mănâncă. Experimentele pe ISS au dezvăluit că Cladosporium folosea melanină pentru a transforma razele gamma radioactive în energie chimică și că această abilitate se poate dovedi utilă în explorarea spațială viitoare. NASA speră că ciuperca poate fi folosită atât pentru a proteja echipamentele, dar și echipajele de radiațiile mortale în timpul zborurilor spațiale lungi și, chiar mai important, pentru a ajuta la curățarea deșeurilor radioactive.
Una dintre întrebările care au apărut după dezastrul din 1986 a fost dacă viața sălbatică va suferi mutații. Sute de persoane au murit la scurt timp după accident, după afecțini congenitale și cancer.
Oamenii de știință din întreaga lume au fost complet surprinși să constate că viața sălbatică din zona interzisă și-a revenit mult mai repede decât se așteptau. Dar se pare că atât animalele sălbatice, cât și cele domestice lăsate în urmă au fost afectate, născându-se cu afecțiuni congenitale majore, cum ar fi mai multe capete și picioare.
Există un fenomen nou denumit „turism întunecat”, iar locul dezastrului de la Cernobîl și Pripeat se află în fruntea listei, fiind „cea mai fierbinte” destinație turistică din Ucraina. Cu ocazia comemărării a 35 de ani de la tragedie, Compania Aeriană Internațională din Ucraina a efectuat tururi aeriene, oferind pasagerilor o vedere unică a centralei nucleare abandonate și a orașului Prîpiat. Excursia costă 106 dolari, iar aeronava zboară la altitudinea minimă permisă, de 900 de metri deasupra Cernobîlului.
În 2019, 104.000 de turiști au vizitat Cernobîlul, în timp ce în 2020 doar 32.000 au ajuns aici. Orașul continuă să fie vizitat ilegal, în ciuda pericolelor și a amenințării cu amenzi foarte mari pentru cei care sunt prinși.
Citește și:
La Cernobîl încă au loc reacții nucleare, într-o cameră sub reactor unde nu se poate intra
Miturile şi adevărurile din serialul Cernobîl. Ce s-ar fi întâmplat în cazul unei a doua explozii