Urmele inconfundabile ale violenței, descoperite pe rămășițele umane din deșertul Atacama
Nimeni nu ar fi crezut că viața fermierilor din deșertul Atacama ar fi fost ușoară. Chiar și așa, provocările traiului în unul dintre cele mai aride și necruțătoare peisaje de pe Pământ s-au dovedit a fi mortale pentru mulți, iar niciunul dintre pericole nu a avut legătură cu deșertul în sine.
Unele dintre cele mai formidabile pericole au fost chiar oamenii. În cadrul unui nou studiu, cercetătorii au investigat rămășițele umane ale unora dintre primii horticultori care au încercat să cultive în deșertul Atacama în ceea ce este cunoscut acum drept Chile, în urmă cu aproximativ 3.000 de ani.
Dincolo de dificultatea cultivării de recolte în acest loc extrem de arid, tensiunile sociale într-o perioadă de transformare socială și culturală au dus la confruntări dramatice și violențe ale căror moștenire poate fi observată și astăzi pe schelete.
Urmele violenței și ale luptelor sunt inconfundabile
„În acest deșert extrem, agricultura a fost dramatic restricționată și limitată. Departe de coasta fertilă, ieșirea din aceste oaze productive însemna a face față peisajelor sterpe fără apă și resurse pentru subzistență. Acest nou cadru socio-cultural și utilizarea pământului ar fi putut declanșa tensiuni sociale, conflicte și violență în rândul grupurilor care investeau într-un mod de viață horticultural”, au explicat cercetătorii coordonați de antropologul Vivien Standen de la Universitatea Tarapacá din Chile.
Oamenii de știință au analizat rămășițele a 194 de persoane adulte îngropate în cimitirele antice din Valea Azapa din deșertul Atacama, care era cândva una dintre cele mai bogate și mai fertile văi din nordul Chile.
Datorită uscăciunii extreme a mediului deșertic, aceste schelete sunt extrem de bine conservate, unele având încă păr și țesut moale care datează din aproximativ 800-600 î.Hr. Însă, în cazul multora dintre acești fermieri antici, urmele violenței și ale luptelor sunt inconfundabile.
Fracturi severe ale craniului care au cauzat distrugeri masive
„Unii indivizi prezentau fracturi severe ale craniului care au cauzat distrugeri masive ale feței și neurocraniului”, au adăugat cercetătorii, potrivit Science Alert.
Cât despre motivul pentru care au apărut aceste episoade de violență, cercetătorii consideră că disputele privind spațiile de locuit și resursele precum pământul și apa au fost cel mai probabil, împreună cu evenimente climatice precum El Niño – Oscilația de Sud (ENSO), un important factor declanșator.
„Acești factori ar fi putut declanșa concurență, tensiuni și conflicte violente între grupurile sociale concurente din Valea Azapa în perioada de formare”, au mai precizat oamenii de știință.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Papagali mumificați descoperiți în deșertul Atacama dezvăluie o parte întunecată a istoriei
Motivul pentru care fermierii creează grădini circulare în deșertul Sahara
Un meteorit care s-a prăbușit în deșertul Sahara este mai vechi decât Pământul