Palestina, teritoriul disputat de mii de ani. De ce este atât de importantă?

Palestina este o regiune din Orientul Mijlociu, situată între Râul Iordan și Marea Mediterană. Numeroase culturi au trăit în Palestina de-a lungul a mii de ani. În 1948, mare parte din teritoriu a fost anexat de Israel. De atunci, regiunea s-a confruntat cu conflicte sângeroase între arabii palestinieni, care sunt în mare parte musulmani, și israelieni, care sunt în mare parte evrei.

Palestina este uneori numită Țara sau Pământul Sfânt, fiind un loc sacru pentru trei religii majore: islam, creștinism și iudaism. Palestina este importantă pentru evrei pentru că vechiul regat al Israelului era situat aici. Evreii cred că Dumnezeu le-a promis acest teritoriu. Palestina este importantă pentru creștini pentru că Iisus a trăit aici, însă regiunea are și numeroase locuri sfinte pentru musulmani.

• Lenin, revoluţionarul comunist care a MURIT infectat de sifilis de o prostituată franceză. Cum a DISPĂRUT…
• „Nababul”, cel mai bogat român de la începutul secolului XX. Cum era manevrat de copiii lui?

Cu mult timp în urmă, Palestina era numită Canaan. Triburi de oameni numiți canaaniți au controlat zona timp de peste 1.000 de ani. În jurul anului 1200 î.e.n., triburile ebraice au început să ajungă aici. În jur de 1000 î.e.n., regele Saul a început să unească aceste triburi, astfel punând bazele regatului iudeu. Următorul conducător, David, a unit toate triburile, a extins regatul și a stabilit capitala la Ierusalim. În jur de 992 î.e.n., regatul s-a rupt în două state mai slabe, Israel și Iudeea. Ambele aveau să fie cucerite de vecini mai puternici.

Palestina a făcut parte din Imperiul Otoman între 1500 și 1917

În timpul vieții lui Iisus, Palestina făcea parte din Imperiul Roman. Până în anii 300 e.n., creștinii conduceau partea estică a Imperiului Roman (cunoscut apoi drept Imperiul Bizantin), care includea Palestina. Mulți creștini au început să ajungă în Palestina, mai ales în Ierusalim. Cu toate acestea, regiunea a continuat să fie locuită și de evrei.

Arabii musulmani au invadat în anii 600. Musulmanii au controlat Palestina pentru următoarele câteva secole. Începând cu 1099, creștinii europeni au preluat regiuni din Palestina. Bătăliile lor cu musulmanii sunt cunoscute astăzi drept Cruciadele. Musulmanii au recăpătat controlul asupra regiunii în 1291, iar Palestina a făcut parte din Imperiul Otoman între 1500 și 1917.

În 1917, în timpul Primului Război Mondial, forțele britanice au preluat controlul asupra Palestinei. La acea vreme, musulmanii arabi și evreii erau cele două grupuri majore de oameni care locuiau aici. Marea Britanie a guvernat Palestina începând cu sfârșitul războiului și până în 1948.

Evrei din toate colțurile lumii s-au mutat în Palestina

Oficialii britanici susțineau mișcarea sionistă, care dorea formarea unui stat ebraic în Palestina. În această perioadă, evrei din toate colțurile lumii s-au mutat în Palestina, în special din Europa de Est. Mulți au ajuns în anii 1930, atunci când Adolf Hitler a ajuns la putere în Germania. Creșterea bruscă a migrației evreilor i-a înfuriat pe arabii din Palestina. Între 1936 și 1939, aceștia s-au revoltat împotriva britanicilor, scrie Britannica.

În 1947, Marea Britanie a apelat la Națiunile Unite (ONU) pentru ajutor. O comisie a ONU a recomandat crearea unor state ebraice și arabe separate. Arabii au respins propunerea. Însă, în 1948, Israelul a fost creat ca un teritoriu al evreilor. Țările arabe din jur nu au fost de acord cu un stat ebraic în Palestina. Aceștia s-au luptat în repetate rânduri cu Israel. În timpul conflictelor, Israel a anexat teritoriu de la arabi care includea două regiuni din Palestina numite Fâșia Gaza și Cisiordania.

ONU a acceptat să schimbe statutul teritoriilor palestiniene

Arabii care au locuit în Palestina înainte de Israel sunt numiți palestinieni. După crearea Israelului, mulți palestinieni au fost nevoiți să-și părăsească țara. Unii au început o mișcare pentru recăpătarea Palestinei. În 1964, aceștia au format Organizația pentru Eliberarea Palestinei (PLO). Palestinienii au atacat uneori israelienii, iar aceștia au ripostat. În anii 1990, liderii israelieni și palestinieni au început negocierile pentru pace.

În 1993, Israel și PLO au ajuns la o înțelegere. Israel a acceptat faptul că palestinienii vor prelua controlul asupra Fâșiei Gaza și Cisiordaniei. Un nou guvern numit Autoritatea Națională Palestiniană (PA) a fost stabilit pentru a guverna cele două teritorii. Cu toate acestea, înțelegerea nu a adus pacea în regiune. Un grup de palestinieni s-a opus negocierilor pentru pace. Grupul, numit Hamas, nu credea că Israel are dreptul de a exista. Grupul a continuat să se lupte cu israelienii, precum și cu palestinienii care doreau colaborare cu Israel.

În 2011, liderul PA a decis să caute ajutor în afara regiunii. Acesta a cerut aderarea totală la ONU. Acel statut ar fi însemnat că țările membre ale ONU ar fi recunoscut teritoriile palestiniene drept țări independente. Însă, ONU a refuzat. Totuși, în 2012, ONU a acceptat să schimbe statutul teritoriilor de la „observator permanent” la „stat observator non-membru”. Noul statut ar putea permite palestinienilor să se alăture grupurilor internaționale, cum ar fi Curtea Penală Internațională.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Violențele dintre Israel și Fâșia Gaza: Cum s-a ajuns aici

De ce Israelul și Gaza apar neclare în majoritatea imaginilor prin satelit

În urmă cu 117 ani se stingea din viaţă vizionarul care a propus reîntemeierea statului evreu pe teritoriul Palestinei

Care este țara pe care Google a eliminat-o complet din Google Maps