Descoperiri neașteptate despre istoria evoluției umane în urma descifrării grupelor de sânge de la femele Neanderthal și Denisovan

Analizele grupelor de sânge pentru liniile humanoide dispărute, din speciile Neanderthal și Denisovan, efectuate de către o echipă de la unitatea de cercetare CNRS (Universitatea Aix-Marseille / EFS), confirmă ipoteze mai vechi privind originea lor africană, dispersia eurasiatică și încrucișarea cu primii Homo sapiens.

Cercetătorii au găsit, cu prilejul analizelor respective, și alte dovezi ale diversității genetice scăzute și a unei posibile fragilități demografice. Descoperirile lor au fost publicate recent în Plos One, conform Eurekalert.

• Regele Mihai: „Nu știam că avea să urmeze cea mai rapidă lovitură de stat din istorie”.…
• Mihail Manoilescu, o arestare cu scandal în România interbelică

Liniile umanoide dispărute ale neanderthalienilor și denisovanilor erau prezente, în urmă cu 300.000 până la 40.000 de ani, în toată Eurasia.

În pofida secvențializării anterioare a aproximativ 15 indivizi de Neanderthal și Denisova, studiul genelor care stau la baza grupelor de sânge a fost până acum neglijat. Cu toate acestea, sistemele de grupe sanguine au fost primii parametri folosiți de antropologi pentru a reconstitui originile populațiilor umanoide, migrațiile lor și încrucișarea lor.

Studiu pe genomii secvențiați anterior de la patru femele

Într-un nou studiu publicat nu cu mult timp în urmă, oamenii de știință de la CNRS, Universitatea Aix-Marseille și French Blood Establishment (EFS) au examinat genomii secvențiați anterior de la patru femele; una denisovană și alte trei din specia neanderthal care au trăit în urmă cu 100.000 până la 40.000 de ani. Acest lucru i-a ajutat, ulterior, pe cercetători să facă o serie de dezvăluiri interesante despre istoria evoluției umane.

Dintre cele 40 de sisteme de grupe sanguine cunoscute, echipa s-a concentrat pe cele șapte considerate de obicei în scopuri de transfuzie de sânge, dintre care cele mai frecvente sunt ABO (determinarea grupelor de sânge A, B, AB și O) și sistemele Rh.

Descoperirile susțin ipotezele anterioare, dar oferă și noi surprize. Astfel, dacă multă vreme s-a considerat că neanderthalii erau toți de tip O – la fel cum cimpanzeii sunt toți de tip A și gorilele de tot tipul B -, cercetătorii s-au văzut nevoiți să recunoască acum că cele două specii umanoide antice afișau deja întreaga gamă de variabilitate ABO observată la oamenii moderni.

Interesant este că descoperirea recentă arată, fără urmă de dubiu, că neanderthalii adăposteau o alelă Rh unică absentă la oamenii moderni – cu excepțiile notabile ale unui australian aborigen și al unui papuan. Simplă coincidență sau o dovadă vie a încrucișării neanderthalienilor și a oamenilor moderni înainte de migrarea acestora din urmă în Asia de Sud-Est?

Susceptibili la boli hemolitice ale fătului

În cele din urmă, acest studiu aruncă lumină asupra demografiei neanderthale.

Confirmă faptul că oamenii din preistorie au prezentat foarte puțină diversitate genetică și că ar fi putut fi susceptibili la boli hemolitice ale fătului și nou-născutului (eritroblastoză fetală) – din cauza incompatibilității Rh maternofetale – în cazurile în care mamele neanderthale purtau copiii lui Homo sapiens sau progenituri denisovane.

Aceste indicii întăresc ipoteza că diversitatea genetică scăzută împreună cu succesul reproductiv scăzut au contribuit la dispariția neanderthalienilor.

Citește și:

O fosilă scoate la iveală dovezi mult mai vechi ale plecării oamenilor din Africa. Migraţia Homo sapiens în Europa a avut loc mult mai devreme

Descoperă Acum: Neanderthalienii nu erau mai violenţi decât Homo sapiens. Nou-născuţii nu dorm noaptea. Beneficii probiotice. Prima imagine cu un om a lui EXPLORER. Şanţurile de pe Phobo

Descoperă Acum: Cheia succesului speciei Homo sapiens. Viagra are un efect surprinzător care poate salva nenumărate vieţi. Submarinul nazist ce l-ar fi transportat pe Hitler în America de Sud, descoperit