Sfârșitul secolului al XIX-lea a fost marcat în viața politică a Partidului Național Liberal de o schimbare de generații. Apunea generația politică liberală care s-a implicat în Revoluția de la 1848, în dubla alegere a lui Cuza, în aducerea în țară a domnitorului Carol I și apoi în câștigarea independenței României. La orizont se ivea generația care va desăvârși munca celor dintâi prin crearea României Mari.
Perioada 1876-1899 a reprezentat în viaţa Partidului Național Liberal una de întrepătrundere a două mari generații. Cea a Revoluției de la 1848 şi a Unirii de la 1859 a atins deplina maturitate în momentele Independenței şi al Regatului, pentru ca, „după 1881, să se manifeste cu autoritate şi prestigiul senectuții, ca un veritabil Senat de partid”.
Liberalismul și ideile liberale s-au făcut simțite puternic în spațiul românesc odată cu Revoluția de la 1848. Nici nu este de mirare faptul că personajele pe care le găsim în plin avânt revoluționar la 1848 vor conduce lupta către unirea Principatelor Române de la 1859 și apoi către obținerea independenței.
Nume precum Ion C. Brătianu, Ion Ghica, A.G. Golescu, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Brătianu etc. au dominat prim-planul vieții politice din acele vremuri. Tot ei au pus bazele principalelor instituții ale statului român modern și au creeat premisele unei dezvoltării economice rapide a statului român modern.
Lunga guvernarea a lui Ion C. Brătianu a condus cu o mică pauză (între 10/22 aprilie – 8/20 iunie 1881) executivul țării până în 1888, a adus țării stabilitate și prosperitate. România nu numai că își câștigase independența, dar s-a pus și la adăpostul politicilor agresive ale Rusiei prin aderarea la Puterile Centrale din 1883.
Treptat, pe finalul secolului al XIX-lea, a început să apără în cadrul PNL o nouă generație de politicieni care va contribui din plin la consolidarea țării și apoi la formarea României Mari
Generația tinerilor reprezentată de Nicolae Fleva, Mihail Pherekyde, Vasile Lascăr, P.S. Aurelian și Ion I.C. Brătianu şi-a făcut treptat simțită prezența în arena politică. Aspirațiile și țintele lor erau altele.
Tinerii liberali voiau să grăbească modernizarea țării și erau mult mai atenți la suferințele românilor din Transilvania. Încă de la începutul secolului al XX-lea mulți dintre ei și-au îndreptat privirile către românii transilvăneni asupriți tot mai tare de către Imperiul Austro-Ungar.
Încă din perioada când era numai ministru de Externe (1902-1904) în guvernul lui D. A. Sturdza, Ion I. C. Brătianu și-a extins legăturile cu românii din Transilvania. A efectuat numeroase vizite și s-a întâlnit cu liderii românilor de la Sibiu, Brașov, Bistrița, Arad etc.
Interesul pentru românii din Transilvania a continuat pentru Ionel Brătianu, fiind prezent la serbările „Astrei“ la Sibiu, în 1905, iar mai apoi, în 1907, la Bistrița-Năsăud. Era clar că noua generație liberală avea propriul obiectiv politic național, care s-a desăvârșit la 1918 prin făurirea unirii românilor.
Gheorghe I. Brătianu, istoricul care a creat și a acționat
Carol I și Ion C. Brătianu, în vremea alegerilor dificile
Independența României, Ion C. Brătianu și Rusia
Cum a rămas Ion C. Brătianu fără miros pentru toată viața
Ion C. Brătianu, premierul liberal care a scăpat de patru ori de la moarte. Două au fost atentate
Cine a decis intervenția Armatei Române în războiul ruso-turc din 1877
24 mai 1875 – înființarea Partidului Național Liberal
Sabina Cantacuzino, sfătuitoarea fraților Brătianu
Ionel Brătianu, Austro-Ungaria și Rusia
Alexandru G. Golescu, fondatorul Monetăriei Statului
Cum au vrut liberalii să reformeze România înainte de Primul Război Mondial
Cum s-au organizat liberalii imediat după ce s-a încheiat Primul Război Mondial
Liberalii și interzicerea comuniștilor
Liberalii și problemele industrializării României după Primul Război Mondial
Liberalii și criza dinastică generată de principele moștenitor Carol
Influența lui Ionel Brătianu asupra Regelui Ferdinand a adus România în tabăra câștigătorilor
Liberalii și prima amenințare majoră a bolșevicilor asupra României
Cum a ajuns Ionel Brătianu președintele PNL și prim-ministru al României
Ionel Brătianu, Banatul și Take Ionescu
Politica externă a României în primul deceniu al secolului al XX-lea
Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Primul guvern liberal din istoria României
Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei
Aderarea României la Tripla Alianță, mijloc de asigurare a securității după obținerea independenței
Proclamarea Regatului României
Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României
Reorganizarea PNL după Primul Război Mondial
Ionel Brătianu, omul în fața căruia Antanta a șovăit, iar Puterile Centrale s-au amăgit
Nicolae Gane, primarul scriitor care a adus tramvaiul și apa la Iași
Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari
Petre Sebeșanu Aurelian, primul economist și agronom din Academia Română
Ion Ghica, boierul liberal care susținea apariția unei industrii naționale
Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României
Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne
Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei
Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”
I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic
Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”
Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”
Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru
Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României
Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris