Reanalizarea celebrei mumii Omul din Tollund a scos la iveală ceva neașteptat
Cercetătorii au folosit tehnologia modernă pentru a reanaliza particulele alimentare colectate din rămășițele cunoscute sub numele de „Omul din Tollund”, una dintre cele mai cunoscute mumii la nivel mondial.
Rămășițele arheologice ne oferă o perspectivă excelentă asupra trecutului și ne ajută să vizualizăm cum arăta Pământul în vremurile când dinozaurii se plimbau liber sau chiar mai înainte.
Totodată, ne ajută să înțelegem cine au fost și cum au trăit strămoșii noștri și rudele apropiate ale omului modern.
Din păcate, pentru a putea face incursiuni în trecutul extrem de îndepărtat al omenirii, există puține mijloace și rămășițe la fel de bine conservate precum Omul din Tollund. De aceea mumia este analizată în continuare de oamenii de știință, iar un studiu publicat recent ne oferă mai multe detalii despre ultima masă pe care individul a mâncat-o.
În 6 mai 1950, în timp ce săpau după turbă într-o mlaștină din Bjældskovdal, în apropiere de Silkeborg (Danemarca), doi frați și familiile lor au găsit corpul unui bărbat îngropat la doi metri și jumătate sub pământ. Aceștia au anunțat poliția locală, care, după o cercetare preliminară, a transferat rămășițele la Muzeul Silkeborg.
Mumia are o vechime de peste 2.400 de ani
După un studiu științific, Muzeul a declarat că trupul foarte bine conservat avea de fapt o vechime de peste 2.400 de ani și astfel a apărut legendara mumie Omul din Tollund. De atunci, celebrele rămășițe au atras o mulțime de vizitatori din întreaga lume, potrivit Interesting Engineering.
De ele au fost interesați și oamenii de știință care, de-a lungul timpului, au încercat să răspundă la întrebări despre respectivul ins și despre viața care a dus-o la începutul epocii fierului, în Danemarca.
După ani de cercetări, oamenii de știință au căzut de acord că Omul din Tollund a murit prin spânzurare și apoi a fost depus în mlaștină ca parte a unui ritual de a face pe plac zeilor.
Individul a fost sufocat cu o frânghie, dar vertebrele sale cervicale au rămas intacte. Experții cred, de asemenea, că a fost depus cu atenție în mlaștină, să se odihnească, după ce i-au fost închise gura și ochii.
În momentul descoperiririi rămășițelor, în 1950, conținutul din stomac, intestinul subțire și gros au fost îndepărtate cu atenție și depozitate separat. O analiză efectuată atunci a indicat că, la ultima sa masă, omul a mâncat terci din orz și in, în care au fost puse și semințe de plante sălbatice.
În studiul recent, publicat în revista Antiquity, cercetătorii de la Muzeul Silkeborg împreună cu cei de la Muzeul Național și Universitatea Aarhus din Danemarca au reanalizat aceste conținuturi folosind tehnologiile moderne.
O masă gătită special pentru ritualul de sacrificiu al Omului din Tollund
Cercetătorii au descoperit că, în timp ce orzul și inul erau utilizate din plin la vremea respectivă, semințele plantelor sălbatice au fost puse intenționat ca parte a ritualul „sacrificiului” sau chiar pentru a îmbunătăți valoarea nutrițională a mesei.
Comparând valoarea energetică a respectivei mesei cu alimentele actuale, cercetătorii au ajuns la concluzia că nu era modestă și că nu există dovezi ale unei penurii de alimente. Ingredientele majore, orzul și inul, sunt cultivate în anotimpuri diferite, ceea ce sugerează că producțiile au fost bune înainte de eveniment.
Prin analizarea conținutului de colesterol, cercetătorii au concluzionat că individul mai consumase și un pește gras. Totodată, conținutul carbonizat din stomac sugerează că ultima masă a Omului de Tollund a fost gătită într-o oală din lut, dar nu conținea niciun ingredient „toxic”.
În plus, cercetătorii au descoperit că Omul din Tollund era infectat cu trei paraziți diferiți, printre care o tenie. Este primul caz în care a fost descoperită infestarea cu paraziți într-un corp găsit într-o mlaștină, iar cercetătorii cred că omul Tollund a consumat cel mai probabil carne crudă sau insuficient gătită înainte să moară.
În afară de Omul din Tollund, au mai fost descoperite peste 100 de corpuri în mlaștini, însă numai 12 sunt la fel de bine conservate.
Vă recomandăm să citiți și:
Top 10 arme de foc care au făcut istorie
Trei descoperiri arheologice care sunt mai înspăimântătoare decât filmele horror – FOTO
Cum să mumificați un cadavru? Tehnica din cel mai vechi manual egiptean antic descoperit până acum