Mormânt neolitic, descoperit în pivnița unui palat din centrul Cluj-Napoca

Specialiștii de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au descoperit în pivințele Palatelor Statusului Romano-catolic din centrul Clujului primul mormânt neolitic din zona centrală a orașului.

Potrivit reprezentanților MNIT, în ultimele luni, în timpul lucrărilor de amenajare a uneia dintre pivnițele Palatelor Statusului Romano-catolic din centrul Clujului, au apărut mai multe vestigii romane. O echipă de arheologi de la muzeu a finalizat cercetarea arheologică preventivă din subsolul clădirii, construită între 1898-1902.

• România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram…
• Holera, „mirosul morții” și Nicolae Iorga

Arheologii au descoperit că, într-una din încăperile subsolului, există urmele unei construcții romane subterane, cel mai probabil tot o pivniță.

Golirea pivniței romane a favorizat și cercetarea vestigiilor mai timpurii pe suprafața întregii secțiuni arheologice și nu doar efectuarea unui mic sondaj de mare adâncime, practică arheologică frecventă, datorată adâncimii considerabile la care apar descoperirile preistorice din centrul Clujului (5-6 m față de nivelul actual al solului!). Astfel, săpătura a oferit arheologilor rara șansă de a identifica o parte dintr-o groapă săpată în stratul geologic, plină cu vase ceramice. Aceasta s-a dovedit a fi un mormânt preistoric”, susțin specialiștii de la MNIT.

Confrom acestora, inițial, a fost surprins doar un capăt al mormântului, în care au apărut falangele picioarelor și ofranda de vase, iar apoi a fost excavat integral mormântul.

„Așteptarea și condițiile grele de lucru, la 3 m adâncime față de nivelul pivniței actuale și 6 m față de stradă, printre popii de susținere a malurilor, într-un pământ noroios, au fost răsplătite”, spun reprezentanții muzeului.

Un mormânt bogat

Conform acestora, mormântul are un inventar bogat: „Pe lângă vase ceramice și o lamă de obsidian, persoana decedată era împodobită cu numeroase mărgele și la gât, brațe și genunchi. În plus, purta câte două brățări pe brațe, o bentiță cu ‘năsturei’/bumbi pe cap și un brâu din 4-5 șiraguri de mărgele. Toate podoabele par a fi confecționate din scoica Spondylus, cu excepția unui inel de os găsit pe deget. La o evaluare preliminară a materialelor arheologice, se poate spune că mormântul datează din perioada neolitică (circa 5000 a. Chr.).

Potrivit specialiștilor, doar 2-3 morminte din acest interval cronologic mai sunt cunoscute în zona centrală a Clujului, dar, în general, au fost distruse în momentul descoperirii.

În continuare, mormântul urmează să fie cercetat și prelucrat de specialiști în epoca respectivă, scheletul analizat antropologic pentru a-i determina sexul și vârsta și se va încerca de asemenea datarea cu C14.