Verde de Paris, culoarea care a făcut numeroase victime în Epoca Victoriană
Se spune că într-o seară, la Opera din Paris, Împărăteasa Eugenie a purtat o rochie atât de frumoasă încât a ajuns pe prima pagină a publicațiilor de presă de a doua zi.
Rochia avea o nuanță spectaculoasă de verde, iar culoarea sa deosebită era atât de intensă încât rămânea neschimbată chiar și în lumina puternică.
La scurt timp, „verde de Paris” a devenit culoarea elitei, nu doar pentru îmbrăcăminte dar și pentru decorațiunile din interiorul locuințelor.
Moda a ajuns în cele din urmă și în Anglia Epocii Victoriene, acolo unde numeroși oameni aveau să fie uciși de culoarea intensă. Pigmentul splendid a fost creația unor chimiști care au descoperit că prin combinarea cuprului cu arsenic se poate obține o vopsea mai strălucitoare și mai durabilă decât orice altă nuanță de verde disponibilă la acea vreme pe piață.
O substanță extrem de toxică, la ordinea zilei în Epoca Victoriană
După cum știm acum, arsenicul este o substanță extrem de toxică ce poate cauza leziuni ale pielii, vărsături, diaree și, în unele cazuri, cancer. Cu toate acestea, în secolul XIX, arsenicul era la fel de răspândit ca plasticul, ajungând chiar și în dulciuri, hârtie, jucării și medicamente. Așadar, folosirea arsenicului în coloranți pentru îmbrăcăminte și accesorii era la ordinea zilei.
În ciuda efectelor periculoase, nu a fost întocmită legislație pentru a reglementa pigmenții bazați pe arsenic. Guvernul din Maria Britanie a adoptat o lege în privința cantității de arsenic admisă în alimente și nimic mai mult. Totuși, după cum s-a dovedit de multe ori, puterea de cumpărare a publicului cântărește uneori mai greu decât impactul legilor asupra unei industrii.
Frica generată de „verde de Paris” încă mai poate fi văzută și în cultura zilelor noastre
În urma unei declin abrupt al cererii pentru rochiile și tapetele colorate cu „verde de Paris”, producția pigmentului s-a sfârșit în totalitate în mai multe fabrici. Astăzi, nuanțele de verde bazate pe arsenic sunt de domeniul trecutului, scrie Esquire.
Frica generată de „verde de Paris” încă mai poate fi văzută și în cultura zilelor noastre. Culoarea verde este considerată adesea o culoare a răului, folosită pentru hainele și înfățișarea personajelor antagoniste din filme.
Unii argumentează că folosirea culorii verde pentru otrăvurile din desenele animate din anii 1900 a fost influențată în mod direct de teama provocată de arsenic. Abia în anii 1980 și 1990, culoarea verde a început să fie văzută din nou într-un mod favorabil, simbolizând, în mod ironic, viața și grupurile de protecție a mediului.