Rămășițe dintr-o peșteră din Bulgaria dezvăluie surprize despre primii Homo sapiens din Europa

Istoria primelor populații care s-au aventurat în Europa ar putea fi rescrisă după analizarea ADN-ului extras din rămășițele a trei indivizi care au trăit acum circa 45.000 de ani. Cercetarea a evidențiat și încrucișări extinse cu neanderthalieni și legături genetice cu populațiile din prezent din Asia de Est.

O echipă internațională de geneticieni a secvențiat genomul celor trei indivizi, toți masculi, folosind ADN obținut dintr-un molar și fragmente osoase descoperite în peștera Bacho Kiro, lângă orașul Dryanovo din Bulgaria, precum și de la o femeie care a trăit în urmă cu aproximativ 35.000 de ani în același sit.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Din echipa de cercetare au făcut parte și doi specialiști români, Oana Teodora Moldovan și Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie „Emil Racoiță” din Cluj-Napoca.

Homo sapiens, specia noastră, a apărut pentru prima dată în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urmă. Mai târziu, a călătorit în alte părți ale lumii, întâlnind uneori neanderthalieni, verii noștri apropiați, care deja trăiau în părți ale Eurasiei. Cei trei masculi din peștera Bacho Kiro reprezintă cei mai vechi indivizi Homo sapiens din Europa, cu o datare sigură.

Aceștia aveau în genomul lor între 3-3,8% ADN de neanderthalian și aveau strămoși neanderthalieni de cinci până la șapte generații în istoricul familiei lor, reprezentând dovezi ale încrucișării, a declarat geneticianul Mateja Hajdinjak de la Institutul Francis Crick din Londra, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

Homo sapiens s-a încrucișat mai frecvent cu neanderthalienii

Existau dovezi anterioare despre încrucișarea dintre Homo sapiens și neanderthalieni înainte de dispariția celor din urmă, acum circa 40.000 de ani. Populațiile umane din prezent din afara Africii poartă un procent mic de ADN neanderthalian.

Prevalența acestei încrucișări și relația și dinamica puterii dintre Homo sapiens și neanderthalieni a fost mai greu de înțeles, inclusiv un potențial rol jucat de specia noastră în dispariția neanderthalienilor. Noul studiu sugerează, însă, că încrucișarea între cele două specii a fost mai frecventă decât se știa anterior pentru primii Homo sapiens din Europa.

Este o „observație uimitoare” că toți cei trei indivizi au avut strămoși neanderthalieni în istoria familiei lor recente, a declarat geneticianul și coautorul studiului Svante Pääbo, director al Institutului Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Germania.

„Acest lucru face probabil ca cei mai vechi oameni moderni să se fi amestecat frecvent cu neanderthalieni când s-au întâlnit. Poate chiar că o parte din motivul pentru care neanderthalienii au dispărut este că au fost pur și simplu absorbiți în grupuri umane moderne mai mari. Poate fi doar o parte din cauzele dispariției lor, dar datele susțin un astfel de scenariu”, a spus Pääbo.

Homo sapiens a călătorit mult mai mult decât s-a crezut

Cercetătorii au descoperit o contribuție genetică a grupului din care făceau parte cei trei în rândul oamenilor din prezent, dar, în mod neașteptat, a fost detectată în special la persoane din Asia de Est, inclusiv din China, mai degrabă decât în ​​Europa. Acest lucru a sugerat că unii oameni din acest grup au ajuns în cele din urmă spre est.

„Acest studiu a schimbat cunoștințele noastre anterioare despre migrațiile umane timpurii în Europa, într-un mod care a arătat că până și cea mai timpurie istorie a oamenilor moderni din Europa poate să fi fost tumultuoasă și a implicat înlocuirea populației”, a spus Hajdinjak.

Noțiunea de înlocuire a populației a fost ilustrată de faptul că femeia în vârstă de 35.000 de ani din peștera Bacho Kiro aparținea unui grup care nu avea legături genetice cu locuitorii anteriori ai sitului.

Mai multe informații despre populațiile timpurii de Homo sapiens din Europa

Un alt studiu publicat în revista Nature Ecology & Evolution a făcut mai multă lumină asupra populațiilor timpurii de Homo sapiens din Europa.

Oamenii de știință au secvențiat genomul unei femei Homo sapiens folosind ADN extras dintr-un craniu găsit într-un sit la sud-vest de Praga, în Cehia. Se crede că femeia a trăit acum mai bine de 45.000 de ani, deși încercările de datare cu radiocarbon pentru a stabili o dată clară nu au avut succes.

Această femeie avea 3% strămoși neanderthalieni și trăsături genetice care sugereau că avea pielea și ochii închiși la culoare, a afirmat geneticianul Kay Prüfer de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară, autorul principal al studiului.

„Craniul ei prezintă dovezi că a fost ros de un prădător, posibil o hienă”, a spus Prüfer, potrivit Reuters.

Grupul din care făcea parte, diferit de cel din Bulgaria, pare să fi dispărut fără a lăsa strămoși genetici în rândul oamenilor din zilele noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea

ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Conform unui nou studiu, avem ”creier de neanderthalian”