În timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918, se estimează că între 20 și 50 de milioane de oameni au murit în întreaga lume, boala ucigând aproximativ 2-3 % dintre cei care s-au infectat.
Spre deosebire de pandemia COVID-19 prin care trecem astăzi, categoria de vârstă cea mai afectată de boală în timpul gripei spaniole a fost cea a adulților tineri. Acest lucru s-a întâmplat și din cauza furtunilor de citokine – atunci când sistemul imunitar are o reacție exagerată, producând prea mulți anticorpi.
Procesul duce la inflamație și acumulare de lichid în plămâni. Tinerii au fost mai expuși riscului de deces din cauza sistemului lor imunitar puternic, care declanșa aceste furtuni ca răspuns. La fel ca astăzi, exista o grabă de a afla cât mai multe lucruri despre boală, inclusiv despre modul în care virusul a fost răspândit.
În acest scop, trei doctori din Boston au luat măsuri neobișnuite, într-un studiu care astăzi ar fi perceput ca lipsit de etică și ilegal.
Dr. M.J. Rosenau și locotenentul J.J. Keegan le-au propus prizonierilor de la închisoarea militară de pe Insula Deer din portul Boston o înțelegere riscantă. În cazul în care prizonierii erau dispuși să participe la un experiment prin care erau infectați cu gripă spaniolă și supraviețuiau, aceștia erau iertați și scutiți de pedepsele lor.
300 de prizonieri au luat în calcul această opțiune și s-au înscris. Dintre acești voluntari, 62 au fost selectați pentru a participa la studii.
Unii prizonieri au fost injectați cu țesut pulmonar infectat de la pacienți bolnavi sau decedați, li s-a pus țesut infectat în ochi, li s-a pulverizat în nas și gură cu aerosoli infectați. Alteori, mucusul luat de la pacienții grav bolnavi a fost pus în nasurile și gâturile prizonierilor.
În alte părți ale studiului, experimentatorii luau sângele bolnavilor și îl injectau în sângele prizonierilor sănătoși, pentru a vedea dacă acesta se răspândea prin microorganisme infecțioase în sânge.
În altă parte a experimentului, 10 prizonieri sănătoși au fost duși într-un spital unde pacienții infectați erau pe moarte. Acolo, prizonierilor li s- a cerut să stea deasupra bolnavilor și muribunzilor, să se aplece peste fețele lor și să inspire puternic în timp ce bolnavii expirau. Pentru o expunere sigură, bolnavii au tușit spre fața și gurile prizonierilor, notează IFL Science.
În ciuda tuturor acestor lucruri, niciun pacient nu s-a îmbolnăvit. Singura persoană care s-a infectat a fost un medic implicat și în experimente, care a murit la scurt timp după ce a contractat boala.
Explicația posibilă ar fi că prizonierii fuseseră deja expuși la boală cu câteva săptămâni mai devreme, obținând o imunitate naturală înainte de experiment. Pentru că au supraviețuit experimentului cu gripă spaniolă, au fost scutiți de sentințele lor.
Zece experimente terifiante făcute pe oameni, în numele ştiinţei. Au şocat o lume întreagă
6 motive pentru care imunitatea de turmă în absența unui vaccin este o idee periculoasă