Potrivit unei noi analize a istoriei îndelungate a Pământului, lumea întreagă era cândva înghițită de un ocean vast, cu foarte puține porțiuni rămase neatinse.
Așadar, unde a dispărut toată apa? Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de omul de știință planetar Junjie Dong de la Universitatea Harvard, mineralele din mantaua Pământului au consumat treptat oceanele antice ale planetei astfel încât a rămas ceea ce cunoaștem în zilele noastre.
„Am calculat capacitatea de depozitare a apei din mantaua solidă a Terrei ca o funcție a temperaturii sale. Am descoperit că acea capacitate de stocare a apei în mantaua timpurie și fierbinte ar fi fost mai redusă decât cantitatea de apă depozitată momentan în mantaua Pământului. Așadar, apa adițională din mantaua din zilele noastre ar fi fost situată la suprafață pe Terra timpurie și ar fi format oceane mai mari”, au scris cercetătorii.
„Rezultatele noastre sugerează că ipoteza care susține că volumul oceanelor de la suprafață a rămas aproape constant de-a lungul perioadelor geologice ar trebui reevaluată”, au adăugat oamenii de știință.
În adâncurile planetei noastre, o cantitate imensă de apă ar fi depozitată sub forma unor compuși din grupa hidroxil, alcătuiți din atomi de oxigen și hidrogen. Astfel, oamenii de știință au adunat toate datele disponibile despre minerale și au cuantificat capacitatea de depozitare a apei a mineralelor în funcție de o varietate de temperaturi.
Rezultatele au arătat că două dintre minerale au avut capacități de depozitare mai reduse la temperaturile crescute. Având în vedere că Pământul timpuriu, care s-a format în urmă cu 4,54 miliarde de ani, era mult mai fierbinte la interior decât este în zilele noastre, asta înseamnă că, de fapt, capacitatea de stocare a apei din manta este mai crescută acum decât era în trecut.
„Capacitatea de depozitare a apei din mantaua solidă a Pământului a fost afectată în mod semnificativ de răcirea seculară din cauza capacităților dependente de temperatură a mineralelor. Capacitatea de stocare a apei din ziua de astăzi este de 1,86 – 4,41 ori mai mare decât masa oceanică de suprafață modernă”, au mai precizat oamenii de știință.
Așadar, în cazul în care cantitatea de apă depozitată în manta astăzi este mai mare decât capacitatea de depozitare din Arhaic, în urmă cu 2,5 și 4 miliarde de ani, este posibil ca lumea întreagă să fi fost inundată și continentele să fi fost mlaștini, au mai descoperit cercetătorii, potrivit Science Alert.
Aceste descoperiri ne-ar putea fi de folos în căutarea noastră pentru viață extraterestră. Dovezile sugerează că lumile oceanice sunt abundente în Universul nostru, așa că dacă căutăm semnături ale acestor planete umede am putea identifica lumi locuibile.
Pământul călătorește prin rămășițele unor supernove antice
Inversarea polilor magnetici ai Pământului ar fi dus la dispariția în masă a neanderthalilor
Munții Pământului au dispărut timp de 1 miliard de ani și viața a încetat să mai evolueze