În urmă cu aproximativ 6.200 de ani, în Croația zilelor noastre, 41 de oameni au fost uciși și îngropați într-un mormânt comun, iar membrii comunității lor ar fi fost cei care i-au ucis, potrivit unei noi analize a rămășițelor.
Printre morți se numără bărbați și femei, însă vârstele persoanelor ucise variază între 2 și 50 de ani, iar în jur de jumătate dintre schelete aparțineau unor copii.
Analizele genetice au arătat că în jur de 70% dintre morți nu erau înrudiți cu alte victime, însă toți împărtășeau strămoși comuni. Cercetătorii suspectează că masacrul ar fi fost determinat de o creștere bruscă a populației sau o schimbare a condițiilor climatice care a epuizat resursele și a dus la ucidere în masă într-un mod nediscriminatoriu.
Mormântul a fost descoperit în 2007, atunci când un bărbat care trăia într-un sătuc din Potočani, Croația, își săpa fundația pentru un garaj, iar ploile abundente au scos la iveală o groapă care conținea zeci de schelete.
Arheologii de la Universitatea din Zagreb desfășurau cercetări în apropiere, așa că au putut începe o investigație la mormântul comun în aceeași zi în care a fost descoperit, a explicat Mario Novak, autor principal al studiului și director al Laboratorului pentru Antropologie Evoluționară și Bioarheologie la Institutul pentru Cercetare Antropologică din Zagreb, Croația.
Inițial, arheologii au crezut că rămășițele erau moderne, fie de la Al Doilea Război Mondial sau Războiul de Independență al Croației din anii 1990. Însă, nu au găsit obiecte moderne în groapă, doar fragmente din lut care arătau preistorice.
Iar atunci când arheologii au analizat dinții victimelor, aceștia nu au găsit plombe dentare. Datarea cu radiocarbon a oaselor, solului și lutului au confirmat că mormântul comun datează din 4200 î.Hr. Cercetătorii au identificat 21 dintre victime ca fiind copii cu vârste cuprinse între 2 și 17 ani, 20 de adulți cu vârste între 18 și 50 de ani, iar 21 dintre morți erau bărbați și 20 erau femei. Atunci când au inspectat trupurile, oamenii de știință au descoperit că majoritatea aveau cel puțin un traumatism la baza craniului, iar unele cranii aveau chiar patru perforări.
„Singurul scenariu plauzibil a fost un masacru”, a spus Novak.
Nu se știe dacă victimele au fost legate sau incapabile să se apare. „Nu am văzut răni faciale și nici răni defensive. Dacă cineva te atacă cu o sabie sau o bâtă, reflexul va fi să-ți ridici antebrațul pentru a-ți proteja capul”, a explicat Novak.
Datele genetice au arătat că doar 11 dintre victime erau rude apropiate, așa că masacrul nu viza o familie în mod special. De asemenea, arheologii au concluzionat că nu a fost vorba despre ucidere discriminatorie, în care inamicii aveau tendința să ucidă bărbații mai bătrâni și să răpească femeile, potrivit Science Alert.
„În acest caz, a fost vorba despre ucidere în mod aleatoriu, fără a ține cont de sex și vârstă. Prin studierea masacrelor antice ca acesta, am putea să obținem indicii despre psihologia acestor oameni și poate chiar să prevenim evenimente similare în zilele noastre. Avem dovezi că unele masacre au avut loc în urmă cu 10.000 de ani. Avem și în ziua de azi masacre, singurul lucru care s-a schimbat este că acum avem arme și metode mai eficiente de ucidere. Însă, eu nu cred că natura și psihologia umană s-a schimbat prea mult”, a mai precizat Novak.
Arheologii au descoperit urmele unui masacru din Epoca Fierului
Un mormânt comun neolitic, descoperit în premieră într-o zonă din Franța
Mormânt comun din vremea ciumei, descoperit la Timişoara
Un mormânt comun cu 60 de mumii scoate la iveală un capitol sângeros din istoria Egiptului