Opere de artă superbe, vechi de 4.600 de ani, au dezvăluit o specie dispărută de gâscă
Cercetătorii au descoperit că opere de artă care au împodobit pereții cavoului unui prinț egiptean timp de peste patru milenii conțin imagini cu o pasăre complet necunoscută pentru știința modernă până acum.
Deși arheologii au analizat reprezentările de păsări acvatice locale încă de la descoperirea frescei în 1871, a fost nevoie de un biolog evoluționar isteț care a putut să înțeleagă exact ce sunt păsările.
Anul trecut, Anthony Romilio de la Universitatea din Queensland, Australia, a analizat mai atent cele șase păsări înfățișate într-o operă celebră cunoscută drept „Meidum Geese”, o pictură veche de 4.600 pe care istoricii au descris-o ca fiind „una dintre marile opera de artă ale genului animal egiptean”.
În ciuda secolelor întregi de analiză și a faptului că este cea mai veche reprezentare de păsări din istorie, identitatea exactă a acestor specii nu a fost niciodată stabilită. Asta ar putea fi din cauza faptului că una dintre păsări nu a putut fi găsită în cărțile de ornitologie.
„Nimeni nu și-a dat seama că arată o specie necunoscută”
„Aparent, nimeni nu și-a dat seama că arată o specie necunoscută. Licența artistică ar putea explica diferențele față de gâștele moderne, însă operele de artă descoperite la acest sit conțin reprezentări extrem de realistice cu alte păsări și mamifere”, a explicat Anthony Romilio.
Acele mamifere includ câini, bovine, leoparzi și o antilopă albă cunoscută drept Addax, toate fiind păstrate în interiorul cavourilor pințului Nefermaat I și soției sale Itet.
Deși multe dintre operele de artă au fost predate în decurs de câteva decenii de la descoperirea lor, fresca ce arată gâștele a fost mutată de egiptologul Italian Luigi Vassalli, astfel că a fost protejată.
Identitatea gâștelor, subiectul unei dezbateri aprinse
Acum, aflate la Muzeul Antichităților Egiptene din Cairo, gâștele rămân subiectul unei dezbateri aprinse.
Majoritatea experților sunt de acord că două dintre gâște sunt gârlițe mari (Anser albifrons), o specie de gâscă din emisfera nordică. Însă, identitatea altor două păsări este oarecum necunoscută, iar oamenii de știință nu se pot decide dacă este vorba de gâsca de vară (A. anser), strămoșul multor gâște domesticite, sau gâsca de semănătură (A. fabalis), potrivit Science Alert.
„Pare să fie acum dispărută la nivel global”
Totuși, Romilio a folosit o strategie mai obiectivă pentru a compara 13 trăsături vizibile ale fiecărei gâște.
„Această metodă este extrem de eficientă la identificarea speciilor, cu ajutorul măsurătorilor cantitative ale trăsăturilor cheie ale păsărilor, și îmbunătățește semnificativ valoarea informației pentru știința ecologică și zoologică”, a spus Romilio.
Astfel, urmând analiza cercetătorului, cele două păsări sunt mult prea diferite pentru a fi considerate gâște cu gât roșu. Penajul păsărilor este îndeajuns de distinctiv pentru a le face unice, ceea ce indică faptul că este foarte probabil ca noi să nu fi văzut vreodată o astfel de specie.
„Din perspectivă geologică, opera de artă egipteană este singura documentare a acestei gâște, care pare să fie acum dispărută la nivel global”, a adăugat Romilio.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Cea mai veche fabrică de bere, descoperită în Egipt
O mumie cu limbă din aur, descoperită de arheologi în Egipt. De ce ar fi fost adăugat „organul”
Fort roman, biserică creștină și templu, descoperite în același loc, în Egipt