Plăcuțele de identificare de la mai mulți copii, descoperite la un lagăr nazist din Polonia
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru copii uciși de naziști la lagărul de exterminare Sobibor din estul Poloniei.
Fiecare plăcuță de identificare de metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită copiilor de către părinți înainte să fie separați. Părinții ar fi sperat ca plăcuțele de identificare să ajute copiii să revină acasă, a explicat Yoram Haimi, arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel, care face parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excvare în Polonia.
„Fiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste. Aceasta este povestea comunității din care proveneau, înainte să ajungă la Sobibor”, a adăugat Haimi, al cărui unchi a fost ucis la acest lagăr.
„Poți ucide în 10 minute 900 de oameni. Este o fabrică pentru ucis”
În timpul Holocaustului, naziștii au ucis 6 milioane de evrei, precum și oameni cu dizabilități, polonezi și alți slavi. Doar la Sobibor, în jur de 250.000 de oameni, majoritatea evrei polonezi, au fost uciși între mai 1942 și octombrie 1943. Sobibor făcea legătura cu o linie de cale ferată care aducea evrei din Europa, fiind în apropiere de platforma de cale ferată unde Haimi și colegii săi au găsit prima plăcuță, care a aparținut unei fetițe de 6 ani, Lea Judith De La Penha, ucisă în 1943.
Excavările arheologilor au dezvăluit și camera de gazare a lagărului, care acoperea o suprafață de 350 metri pătrați și conținea opt încăperi.
Având în vedere dimensiunile, „putem spune că poți pune câte 800 sau 900 de oameni în această cameră de gazare, poți porni motorul și poți ucide în 10 minute 900 de oameni”. „Este o fabrică pentru ucis”, a spus Haimi, potrivit Live Science.
„Nemții i-au ars corpul și la gâtul lui era plăcuța”
Arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe între 2012 și 2014 în „zona de ucidere” a lagărului, care conținea o cameră de gazare, un crematoriu și un mormânt comun.
Plăcuțele au aparținut lui Deddie Zak (opt ani), Annie Kapper (12 ani) și David Juda Van der Velde (11 ani), care au fost uciși de naziști în 1943. Doar jumătate din plăcuța lui David Juda Van der Velde a fost găsită, care arată urme de ardere. „Nemții i-au ars corpul și la gâtul lui era plăcuța”, a adăugat Haimi.
Ce detalii conținea fiecare plăcuță de metal
Fiecare plăcuță conține numele copilului, data de naștere și orașul natal, fapt ce a ajutat arheologii să afle mai multe despre viețile lor scurte. Pentru a stabili originile copiilor, cercetătorii au contactat Herinneringscentrum Kamp Westerbork din Țările de Jos, ce a fost folosit drept ca lagăr de tranzit în timpul Holocaustului, însă acum este un centru pentru vizitatori și un sit memorial.
Toți copiii au fost aduși din Amsterdam, iar unii dintre cei identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare în masă a aproape 1.300 de copii, cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani, care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Mormântul lui Reinhard Heydrich, unul dintre arhitecţii Holocaustului, a fost profanat
Colecţia de monede a unor victime ale Holocaustului, descoperită în Ungaria