Un tezaur cu 36 de monede din secolul al XVI-lea a fost identificat recent de arheologii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău la hotarul unui sat din Sălaj. Descoperirea a pornit de la o alta făcută de un pasionat de arheologie cu un detector de metale.
În luna septembrie 2020, Cristian Marincaş, un pasionat de arheologie din Zalău, a descoperit accidental în hotarul satului Sântă Măria, comuna Sânmihaiu Almaşului, cu ajutorul unui detector de metale, şase monede medievale. Descoperitorul a stabilit coordonatele locului cu ajutorul unui GPS şi apoi a anunţat autorităţile competente despre descoperire, având indicii că mai existau piese monetare în pământ. Astfel, doi specialişti de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, Horea Pop, şeful secţiei Cercetare Ştiinţifică, şi Emanoil Pripon, cercetător ştiinţific II, specializarea numismatică-restaurare, au efectuat un diagnostic arheologic în locul indicat, în urma căruia au mai identificat încă 30 de monede”, au transmis reprezentanții Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
În urma cercetărilor efectuate, specialiștii au stabilit că tezaurul conţine 36 de monede emise în perioada 1551-1599 în Polonia, Lituania, la Riga şi în Ungaria, sub autoritatea a cinci suverani: Sigismund I August, Sigismund III, Ştefan Bathóry (ca rege al Poloniei), Ferdinand I şi Rudolf II.
În ceea ce privește tipurile de monedă, toate sunt din argint și este vorba de trei piese cu valoarea de şase groşi, o piesă de patru groşi, 27 piese de trei groşi şi cinci piese de câte un dinar.
După descoperire, tezaurul monetar a intrat într-un proces de restaurare, în urma căruia au fost evidenţiate caracteristicile fiecărei monede, mai exact locul emiterii, numele emitentului, numele gravorului sau al maestrului monetar, anul emiterii şi valoarea înscrisă pe fiecare piesă.
În secolul al XVI-lea, valoarea produselor şi a serviciilor era exprimată în Transilvania în dinari.
„Tezaurul de la Sântă Măria avea în epocă o valoare de 314 dinari, adică puţin peste trei taleri (un groş emis în sistem polonez era echivalentul a trei dinari). Această sumă putea reprezenta remuneraţia unui mercenar pedestru (infanterist), care era plătit cu trei taleri pe lună. De asemenea, suma aceasta putea fi rodul unei tranzacţii, pierdută mai apoi în condiţii asupra cărora nu ne putem pronunţa cu exactitate, de vreun localnic sau negustor”, mai spun reprezentanții Muzeului din Zalău.
Potrivit acestora, în anul 1600, o dată apropiată de cea a ultimei monede din tezaur, unele dintre mărfurile comercializate pe piaţa clujeană aveau următoarele prețuri: un miel costa 32 de dinari, un purcel 30-35 de dinari, o gâscă 16 dinari, în timp ce o găină era 8-12 dinari. Astfel, cu acest tezaur se puteau cumpăra măcar zece miei sau nouă purcei.
În timpul cercetărilor arheologice, specialiștii de la Zalău nu au detectat niciun indiciu al depozitării tezaurului în vreun recipient din ceramică sau metal.
„Cel mai probabil, tezaurul se afla iniţial în vreo pungă din piele sau din pânză, materiale care nu au rezistat trecerii timpului. O mare parte dintre monede au fost descoperite grupat, ceea ce ne poate duce cu gândul la faptul că, iniţial, acumularea monetară se afla sub forma unui fişic, fie pe fundul unei pungi, cum s-a spus, fie învelită într-un material perisabil”, a precizat sursa citată.
Descoperire unică pe malul Dunării: Monede din aur, ghiulele şi pumnale vechi de sute de ani