Liberalii și prima amenințare majoră a bolșevicilor asupra României

La sfârșitul anului 1917, România se afla într-o poziție extrem de dificilă. Cu mai bine de jumătate de țară ocupată de trupele Puterilor Centrale încă din 1916, România a reușit să reziste în vara anului 1917 asaltului trupelor germane și austro-ungare de a ocupa întreg teritoriul țării. Declanșarea revoluției bolșevice în Rusia avea să schimbe și evoluția de pe frontul din România. Lenin era hotărât să încheie pacea cu Puterile Centrale, decizie ce lăsa țara noastră fără sprijinul singurului său aliat cu care mai avea graniță. Decizia lui Lenin de a scoate Rusia din război a obligat și România să înceapă tratativele pentru un armistițiu cu Puterile Centrale. Însă asupra României începea să planeze un alt pericol, cel al bolșevicilor.

Virusul bolșevic a cuprins în toamna anului 1917 și trupele rusești care se aflau pe teritoriul României. O bună parte dintre acești soldați erau concentrați lângă Iași, la Socola. Agitatori bolșevici veniți special de la Petrograd, precum Korneev și Rochal, pregăteau un puci împotriva României, pentru a schimba ordinea politică și socială a țării.

• Intrigi și orgolii politice în vremuri de război. „Cartierul Corpului II de armată, transformat într-un adevărat…
• Cum s-a ferit un general român de holera din Bulgaria în anul 1913: A dat ordin…

Militarii bolșevici, grupați la Socola, au îndreptat tunurile spre centrul Iașului, acolo unde se aflau atât Guvernul și Parlamentul României, cât și familia Regală. România trebuia să reacționeze urgent pentru a preveni un eventual puci al bolșevicilor ruși.

Era pusă în pericol „ființa legală a Statului român”

În Consiliul de Miniștri convocat în noaptea de 8 spre 9 decembrie 1917, Ionel Brătianu a expus întreaga situația membrilor Guvernului și cele două „soluții” pe care România le putea lua: „sau intrăm în luptă cu bolșevicii sau ne expunem ca peste câteva ceasuri tovarășii lui Rochal să fie stăpâni pe Iași, pe Rege și pe Guvern”.

Intrarea într-un conflict cu bolșevicii însemna şi asumarea unor riscuri mari, precum represalii împotriva românilor ce se refugiaseră la Odessa şi Kerson. Mai exista pericolul, care s-a adeverit curând, al confiscării de către autoritățile bolșevice a tezaurului României, evacuat la Moscova, pe când o preluare a puterii de către bolșevicii ruși în România punea în pericol „ființa legală a Statului român”.

Brătianu a considerat că existența statului român nu poate fi nicio clipă pusă în pericol de către bolșevici şi a pledat pentru o acțiune imediată împotriva bolșevicilor de la Socola.

Take Ionescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, s-a opus unei acțiuni în forță împotriva bolșevicilor ruși, dar cum cei mai mulți membrii ai guvernului erau de părere că trebuie acționat pentru eliminarea acestui pericol, decizia a fost pentru o acțiune rapidă.

Un succes al lui Ionel Brătianu

În dimineața de 9 decembrie, unități ale Armatei române au trecut la acțiune împotriva bolșevicilor ruși de la Socola, i-au dezarmat şi i-au împins peste Prut, fără a se trage vreun foc de armă. Instituțiile democratice ale statului român au fost salvate. A fost un succes al liberalilor, dar în primul rând al lui Ionel Brătianu.

Pentru România însă avea să urmeze un lung an ce a condus Statul și populația de la agonie la extaz. Dacă în luna mai 1918, Statul român semna o pace umilitoare cu Puterile Centrale prin care practic își pierdea independența și multe teritorii, câteva luni mai târziu, la 1 decembrie 1918, Transilvania se unea cu România, consfințind unirea tuturor românilor în granițele statului român.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum a ajuns Ionel Brătianu președintele PNL și prim-ministru al României

Ionel Brătianu, Banatul și Take Ionescu

Politica externă a României în primul deceniu al secolului al XX-lea

Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea

Primul guvern liberal din istoria României

Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei

Aderarea României la Tripla Alianță, mijloc de asigurare a securității după obținerea independenței

Proclamarea Regatului României

Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României

Reorganizarea PNL după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, omul în fața căruia Antanta a șovăit, iar Puterile Centrale s-au amăgit

Nicolae Gane, primarul scriitor care a adus tramvaiul și apa la Iași

Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari

Petre Sebeșanu Aurelian, primul economist și agronom din Academia Română

Grigore Procopiu: „Partidul Liberal e dator să dea țării o îndrumare, larg, dar adevărat democratică”

Ion Ghica, boierul liberal care susținea apariția unei industrii naționale

Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României

Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne

Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei

Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic

Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”

Spiru Haret, matematicianul care a renunțat la o carieră academică de succes în Occident pentru a ridica România din analfabetism

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru

Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României

Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris

Ionel Brătianu, patriarhul României Mari