Comori antice care au fost furate și încă nu au fost returnate în țările lor de origine

De-a lungul istoriei, arta a servit ca simbol pentru a reprezenta și arhiva omenirea. Din păcate, a divizat în unele situații culturi și țări. Se estimează că antichitățile și operele de artă furate sunt valorificate, anual, pe piața neagră la circa peste 6 miliarde de dolari.

O convenție UNESCO din 1970 a interzis importul, exportul și transferul de bunuri culturale, incluzând aici artefacte și obiecte de artă istorice, științifice, artistice sau religioase. Peste 100 de țări au adoptat până acum regulile și reglementările pentru a preveni comerțul ilegal cu artefacte de contrabandă sau furate.

• Cum a intoxicat propaganda nazistă România
• Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști

Realitatea este însă alta. Totodată, multe dintre cele mai importante piese din patrimoniul cultural al unor țări sunt găzduite în prezent în muzee din alte țări decât cele din care provin de unde au fost scoase ilegal, în special în Europa și SUA, notează IFL Science.

Mai jos vă prezentăm câteva artefacte de mare valoare culturală și istorică care au generat războaie culturale peste granițe și continente.

Rosetta Stone (Piatra din Rosetta), Egipt

Scrisă în trei alfabete diferite, cu hieroglife demotice, grecești și egiptene, Piatra din Rosetta este o stelă egipteană din granodiorit, sculptată în 196 î.Hr. și descoperită de soldații francezi circa 2000 de ani mai târziu, în 1799. La scurt timp de la descoperire, celebra piatră a fost trimisă în Anglia pentru a fi descifrată de egiptologi și a rămas la British Museum din Londra încă din 1802.

Numită după orașul în care a fost descoperită, El-Rashid (care fusese „europenizat” cu denumirea Rosetta), piatra măsoară 1,1 metri înălțime și 0,8 metri lățime. Din păcate, inscripțiile nu sunt atât de incitante pe cât s-a sperat. Textul este o copie a unui decret adoptat de un consiliu de preoți care sărbătoreau aniversarea încoronării regelui egiptean Ptolemeu al V-lea Epifan.

De mai bine de un deceniu, Egiptul a cerut Regatului Unit să returneze piatra valoroasă, însă fără rezultat, creând tensiuni între cele două națiuni, potrivit IFL Science.

Comoara lui Priam, Turcia

Un tezaur de aur, cupru, scuturi, arme și alte artefacte a fost descoperit în anii 1870 de către arheologul german Heinrich Schliemann. El a susținut că tezaurul ar fi aparținut regelui troian Priam.

Cunoscută și sub numele de aurul troian, comoara a fost dată între 2600 și 2450 î.Hr. și a fost găsită în locul în care se credea că ar fi existat vechea Troia, în prezent nord-vestul Turciei. La fel ca multe artefacte, a fost trimisă ilegal în străinătate pentru a fi expusă în muzeele europene. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, artefactele antice s-au numărat printre numeroasele bunuri furate. O jumătate de secol mai târziu, în 1996, Rusia a expus Comoara lui Priam la Muzeul Pușkin din Moscova, după ce a fost ținută ascunsă zeci de ani.

Disputa este una mai mare. Turcia își dorește comora înapoi, însă Germania susține că le-a fost furată din Muzeul Regal din Berlin, în 1945. Între timp, guvernul rus susține că cele 200 de articole reprezintă reparații de război pentru distrugerea orașelor de către Germania, chiar dacă Rusia este obligată din punct de vedere tehnic, în baza unui tratat din 1990, să returneze bunurile Germaniei.

Bustul lui Nefertiti, Egipt

Săpături efectuate în 1912, în Egipt, de către un arheolog german au dus la descoperirea primului bust în calcar al celebrei regine Nefertiti, care a domnit în Egiptul antic între 1353 și 1336 î.Hr. A fost descrisă drept una dintre „primele lucrări de artă egipteană de rang înalt”, datorită culorilor și modelării fine.

Consiliul Suprem de Antichități al Egiptului susține că bustul de 50 de centimetri, expus în Muzeul Egiptean din Berlin din 1923, a fost vândut muzeului sub pretenții false și că, de drept, aparține țării sale de origine.

Între timp, Germania insistă că are drepturi asupra statuetei Nefertiti și curatorii de la Muzeul Egiptean din Berlin afirmă că inclusiv un împrumut pe termen scurt, pentru a fi expusă în Egipt, ar putea să o deterioreze din cauza vechimii și fragilității ei.

Marmurele Partenonului (Elgin Marbles)

La începutul secolului al XIX-lea, nobilul britanic Thomas Bruce, mai cunoscut sub numele de Lord Elgin, a fost atât de fascinat de Partenonul Greciei încât a început să scoată fresce și sculpturi antice din marmură din celebrul templul dedicat zeiței Athena Parthenos pentru a le exporta în Marea Britanie, sub pretextul că ocupanții otomani din regiune ar fi spus că putea să ia ce dorea de acolo.

După multe încercări financiare și dificultăți din partea lui Elgin, marmurele au fost expuse în cele din urmă la British Museum, din Londra, în 1817, unde sunt adăpostite și în prezent.

De la începutul anilor 1980, Grecia a susținut că Elgin Marbles au fost luate în circumstanțe mai puțin oneste și a cerut returnarea lor, împreună cu toate sculpturile Partenonului aflate în muzeu. Și în acest caz, oficialii britanici au transmis că transferul lor ar face mai mult rău decât bine, deoarece sculpturile neprețuite ar putea fi deteriorate și milioanele de vizitatori ale muzeului nu le vor mai putea vedea.

Vă recomandăm să citiți și:

Justiție poetică. O canadiancă a înapoiat o serie de artefacte furate de la Pompeii deoarece credea că acestea sunt blestemate

Gheața topită a dezvăluit un tezaur spectaculos de artefacte antice de vânătoare în Norvegia

Un jurnal al unui ofițer SS, ținut în secret de o lojă masonică, dezvăluie unde au ascuns naziștii comorile furate

Artefactele extrem de valoroase de pe o navă veneţiană vor face un ”tur internaţional” în muzeele lumii