Descoperirea unui atelier de cupru, vechi de 6.500 de ani, a scos la iveală „aparatul” care a revoluționat omenirea
Un atelier de topire a minereului de cupru a funcționat, acum circa 6.500 de ani, într-un cartier din Beer Sheva, capitala deșertului Negevm, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv și de la Autoritatea pentru Antichități din Israel.
Realizat pe parcursul mai multor ani, studiul a început în 2017 în Beer Sheva, odată cu descoperirea atelierului în timpul unor săpături arheologice de urgență efectuate de Autoritatea pentru Antichități din Israel, pentru a proteja antichitățile aflate în pericol.
Cercetările ample au scos la iveală că în situl arheologic din cartierul Neveh Noy, din Beer Sheva, s-ar fi utilizat, în premieră mondială, un aparat care a revoluționat omenirea: cuptorul.
„Săpăturile au dezvăluit dovezi ale producției interne din perioada calcolitică, în urmă cu aproximativ 6.500 de ani. Descoperirile surprinzătoare includ un mic atelier pentru topirea cuprului cu cioburi de cuptor, o mică instalație din tablă în care minereul de cupru se topea, precum și multă zgură de cupru”, a afirmat Talia Abulafia, director de săpături din cadrul Autorității pentru Antichități din Israel (IAA).
Deși prelucrarea metalelor era deja o practică în perioada calcolitică, instrumentele folosite erau încă din piatră. Cuvântul „calcolitic” reprezintă o combinație a cuvintelor grecești pentru „cupru” și „piatră”.
Minereul din cupru era adus de la 100 de kilometri depărtare
Analizarea izotopilor resturilor de minereu din cioburile cuptorului arată că minereul brut a fost adus în cartierul Neveh Noy din Valea Faynan, localizată în Iordania actuală, la o distanță de peste 100 de kilometri de Beer Sheva.
În perioada calcolitică, atunci când cuprul a fost rafinat pentru prima dată, procesul a fost făcut departe de mine, spre deosebire de modelul istoric predominant prin care cuptoarele au fost construite în apropierea minelor, din motive practice și economice. Oamenii de știință cred că motivul a fost păstrarea secretului tehnologic.
„Este important să înțelegem că rafinarea cuprului a fost tehnologia de vârf din acea perioadă. Nu a existat o tehnologie mai sofisticată în întreaga lume antică”, a afirmat profesorul Erez Ben-Yosef, de la Departamentul de arheologie și civilizații antice din Orientul Apropiat, Universitatea din Tel Aviv.
„Aruncarea unor bucăți de minereu într-un foc nu vă va duce nicăieri. Trebuie să aveți cunoștințe specifice pentru construirea unor cuptoare speciale care pot atinge temperaturi foarte ridicate, menținând în același timp niveluri scăzute de oxigen”, a adăugat profesorul, citat de Science Daily.
Potrivit acestuia, oamenii care locuiau în zona minelor de cupru făceau comerț cu membrii din Beer Sheva ai culturii Ghassulian. Această cultură s-a întins din Valea Beer Sheva până în sudul Libanului de azi și se pare că stăpânea bine tehnologia cuprului deoarece realizau diferite obiecte, unele în scop ritualic. Unele dintre aceste obiecte au fost descoperite anterior la Nahal Mishmar, fiind expuse în prezent la Muzeul Israel din Ierusalim.
O elită deținea secretul tehnologiei producerii cuprului
O analiză chimică a resturilor indică faptul că fiecare atelier avea propria „rețetă” specială pe care nu o împărtășea cu competitorii săi. S-ar părea că, în acea perioadă, în Valea Beer Sheva era apă pe tot parcursul anului, făcând locația convenabilă pentru topirea cuprului.
Prof. Ben-Yosef mai notează că, inclusiv în așezările calcolitice care dețineau instrumente de piatră, dar și cupru, secretul prelucrării metalului strălucitor era deținut de foarte puțini membri ai unei elite. „La începutul revoluției metalurgice, secretul prelucrării metalelor era păstrat de bresle de experți. În întreaga lume, vedem cartierele metalurgice în așezările calcolitice, precum cartierul pe care l-am găsit în Beer Sheva”, notează profesorul.
Cercetarea pune în discuție problema modului în care această societate a fost ierarhizată sau stratificată social, deoarece nu avusese încă loc urbanizarea.
Oamenii de știință sunt de părere că descoperirile din cartierul Neveh Noy întăresc ipoteza stratificării sociale.
Se pare că societatea avea o elită clar definită, care avea expertiză și secrete profesionale, ce i-au permis să-și păstreze puterea deoarece era furnizorul exclusiv al cuprului strălucitor.
Obiectele din cupru, folosite doar la ritualuri
Obiectele din cupru nu erau făcute pentru uz caznic, ci pentru ritualuri, având valoare simbolică. Toporul din cupru, de exemplu, făurit după modelul unuia din piatră, era doar un obiect artistic, respectiv de cult.
Această constatare sugerează faptul că, pentru folosința zilnică, oamenii de atunci continuau să utilizeze obiecte din piatră.
În prima etapă a producției de cupru, oamenii s-au folosit de creuzete mai degrabă decât de cuptoare, a precizat prof. Erez Ben-Yosef, de la Departamentul de arheologie și civilizații antice din Orientul Apropiat, Universitatea din Tel Aviv. Descoperiirle făcute însă în atelierul din Neveh Noy arătă că „tehnologia era bazată pe cuptoare reale. Aceasta oferă dovezi foarte timpurii pentru utilizarea cuptoarelor în metalurgie și crește posibilitatea ca cuptorul să fi fost inventat în această regiune”, a mai spus profesorul.
Acesta nu exlude însă posibilitatea ca inventarea cuptorului să se fi făcut în altă parte, direct din metalurgia bazată pe creuzet.
Profesorul Ben-Yosef speră că descoperirile viitoare vor soluționa dezbaterea, însă precizează că Beer Sheva a jucat un rol important în avansul revoluției metalelor la nivel mondial și că, în secolul al V-lea î.Hr., orașul era o putere tehnologică pentru întreaga regiune.
Studiul a fost publicat în Journal of Archaeological Science: Reports.
Vă recomandăm să citiți și:
Cât de periculoase sunt mâncărurile consumate din recipientele din cupru?
Un tezaur de monede de aur descoperit în Israel
Mormintele preistorice arată că până și în Epoca de Piatră existau diferențe sociale