Monarhii din toate timpurile au avut interese și hobby-uri care erau fie interzise supușilor sau pur și simplu la limita sănătății mintale.
Puterea și banii asociate apartenenței la o familie conducătoare pot fi folosite într-o multitudine de feluri. De-a lungul timpului, istoria a fost plină de intrigi și războaie orchestrate de regi și regine de pe întreg mapamondul. Cu toate acestea, unele capete încoronate au avut în timpul liber o serie de obsesii și interese pe care marea masă cu siguranță nu le împărtășește.
De ce au apărut aceste obsesii? Unii istorici ar putea argumenta că în unele cazuri e vorba de probleme de sănătate mintală sau de sadism. În alte cazuri, pur și simplu poziția în care se află o persoană i-a oferit acesteia oportunitățile și mijloacele de a-și continua aceste „hobby-uri”. Ranker a creat o listă a celor mai interesante și mai ciudate astfel de obsesii.
Acesta a condus Prusia între anii 1713 și 1740 și a intrat în istorie datorită faptului că în timpul domniei armata sa a crescut de la 38.000 la 80.000 de soldați. Date fiind vremurile în care acesta a trăit putem înțelege aceste preocupări războinice. Cu toate acestea, aparent, el avea și un „hobby” neobișnuit: crearea unui regiment personal format din bărbați cât mai înalți, „Giganții din Potsdam”.
Există un singur criteriu care trebuia îndeplinit pentru a te alătura Giganților: trebuia să ai o înălțime de cel puțin 1,8 metri. Odată ce erau recrutați soldații erau tratați foarte bine, cu cea mai bună mâncare, solde mari și uniforme. Unii soldați s-au oferit voluntari pentru a face parte din regiment, dar Wilhelm avea alte mijloace de „recrutare”.
Adesea își plătea supușii pentru fiii lor cei mai înalți. Liderii din alte țări i-au trimis chiar și mici regimente formate din bărbați cu o înălțime peste medie pentru a menține relații de prietenie cu Prusia. În unele cazuri, Wilhelm apela și la metode mecanice pentru a crește înălțime soldaților săi, adesea cu rezultate dramatice: rănirea gravă sau decesul „pacienților”.
Ivan al IV-lea a fost încoronat primul țar al întregii Rusii în 1547. Era un conducător extrem de paranoic și avea o obsesie pentru torturarea și uciderea oamenilor, ceea ce i-a adus în timp și numele de „cel Groaznic”.
Deși Ivan avea să tortureze și să ucidă multe persoane de-a lungul vieții sale de adult, fascinația sa cu violența a început la o vârstă fragedă. În copilărie, Ivan își petrecea timpul liber chinuind animale mici. El avea să captureze păsările și să le mutileze trupurile pentru amuzament. Ce includea această „distracție”? Istoricii ne spun că includea smulgerea penelor păsărilor, înjunghierea lor în ochi. De asemenea, adesea ar fi aruncat pisici și câini vagabonți de la înălțime din același raționament.
Țarul Petru al III-lea s-a născut de fapt în Germania, dar după ce au murit părinții săi, el a fost luat în grijă de către mătușa sa Elisabeta, împărăteasa Rusiei. Petru a avut o domnie de scurtă durată la mijlocul secolului al XVIII-lea înainte ca soția sa, Ecaterina cea Mare, să-i ia tronul. Dar înainte de aceasta, țarului Petru nu părea să-i pese de poziția și puterea sa, pentru că voia doar să se joace cu jucăriile sale.
Conform descrierilor care includ și memoriile scrise de către Ecaterina el ar fi petrecut mult timp jucându-se cu soldații săi de jucărie, decât a petrecut fiind intim cu soția sa.
Una dintre cele mai bizare povești despre țar include acuzarea unui șobolan de trădare și condamnarea la moarte prin spânzurare. Aparent, în acest proces, Petru a fost judecător, juriu și călău, îndeplinind sentința cu ajutorul unei frânghii mici.
Gaius Julius Caesar Germanicus este mai bine cunoscut sub numele de Caligula. El a fost un membru al dinastiei Iulio-Claudiene și împărat între 37-41 era noastră. Istoricii îl menționează adesea pentru legăturile sale incestuase cu surorile sale, dar dragostea lui pentru ele pare a fi fost depășită de cea pe care a avut-o pentru calul său, Incitatus.
Conform anumitor relatări istorice, Caligula i-a construit calului un adăpost de marmură și chiar îl hrănea cu fulgi de aur. De asemenea, există și o serie de legende care spun că Caligula și-ar fi făcut calul consul, dar istoricii dezbat veridicitatea acestor afirmații.
Alexandra Amalie a fost prințesa Bavariei la mijlocul secolului al XIX-lea. Prințesa Amalie a fost o femeie excentrică, o împătimită de literatură, fiind autoarea mai multor opere literare. Totuși, pe lângă pasiunea pentru scris, avea și câteva obsesii deosebite.
Prințesa suferea cel mai probabil de o tulburare obsesiv-compulsivă. Nevoia ei de curățenie a depășit limitele obișnuitului. A refuzat să poarte haine de orice culoare în afară de alb. De asemenea, unele relatări menționează că a fost convinsă că a înghițit un pian de sticlă, afecțiune numită „delirul sticlei” de care au suferit și alte persoane. Prințesa avea grijă să se plimbe cu multă precauție, mai ales atunci când trecea prin uși, pentru a nu sparge pianul.
Majoritatea oamenilor sunt familiari cu Napoleon Bonaparte, împăratul francez și liderul militar care a cucerit o mare parte din teritoriul Europei în anii la începutul secolului XIX. Totuși, el s-a dovedit un personaj complex și deși există multe detalii și mituri viața lui Napoleon, unele dintre acestea sunt trecute cu vederea. Printre acestea se numără și dependența de lemnul dulce.
Napoleon avea mereu la îndemână lemn dulce oriunde mergea și se presupunea că îl mânca zilnic. El a folosit această plantă pentru plăcere, precum și ca formă de tratament. Împăratul ar fi mâncat atâta de mult lemn dulce încât pe dinți i-au apărut pete negre.
Qin Shi Huang a fondat dinastia Qin și este considerat primul împărat al Chinei. El avea tot ce își putea dori un muritor și nu era pregătit să renunțe la nimic. Shi Huang și-a petrecut mare parte din timp, efort și bani încercând să găsească cheia vieții veșnice.
Împăratul consuma adesea elixire și poțiuni despre care se credea că îi vor prelungi viața. Aceste poțiuni, realizate de alchimiști, conțineau adesea mercur și jad, devenind cea mai probabilă cauză a morții sale.
Feodor I a fost ultimul țar al dinastiei Rurik și fiul lui Ivan cel Groaznic. Ivan și tatăl său au avut două idei foarte diferite legate de distracție. În timp ce Ivan se amuza adesea torturând oamnei și animale, fiul său a preferat mijloace de distracție mult mai pașnice.
Țarul era foarte religios și de multe ori putea fi văzut rugându-se. El ar vizita diverse biserici și mănăstiri de pe teritoriul său. Hobby-ul său preferat era să tragă clopotele bisericii pentru a invita credincioșii în bisericii. Acest lucru a dus la cognomenul de „Feodor Clopotarul”.
Ludwig a devenit rege înainte de vârsta de 20 de ani după moartea tatălui său. Iubea artele, mai ales opera și teatrul. Dragostea sa pentru castele și dorința de a le construi s-a inspirat cel mai probabil în faptul că a crescut în uluitorul castel Hohenschwangau. Ludwig s-a inspirat din Palatul de la Versailles, palatul Grand Trianon din Franța și muzica romantică a lui Wagner.
A început să-și petreacă o bună parte din timp concentrându-se pe proiectarea și construcția de castele de basm. Printre creațiile sale se numără Palatul Linderhof și castelul Neuschwanstein din Bavaria, care este considerat modelul pentru castelul Cenușăresei din filmele Disney. Ludwig a comandat, de asemenea, proiecte precum Herrenchiemsee, o replică parțială a Palatului de la Versailles care nu a fost niciodată terminată.
Trasul în țeapă nu era o metodă de execuție pe care Țepeș a inventat-o, dar cu siguranță a reușit să îmbunătățească și să îi extindă faima. Trebuie precizat și faptul că parte din legendele legate de cruzimea acestuia se datorează și relațiilor sale complicate cu vecinii săi.
Legendele ne mai spun că de asemenea, Țepeș a jupuit și și-a decapitat victimelor sale, o practică „standard” în epocă. După o victorie asupra otomanilor, Vlad a ordonat ca aproximativ 20.000 de oameni să fie trași în țeapă și i-a lăsat în afara orașului Târgoviște pentru ca armata otomană să-i vadă. După ce a văzut această expoziție groaznică, sultanul a ordonat oamenilor săi să se retragă. Aceste acte de cruzime, dar și legendele apărute în jurul acestuia au stat la baza personajului Dracula.
Vlad Ţepeş, unul dintre cele mai CONTROVERSATE personaje din istoria Românilor
Ecaterina cea Mare: împărăteasa germană care a adus grandoare Rusiei