Mormintele preistorice arată că până și în Epoca de Piatră existau diferențe sociale

Chiar și în Europa preistorică existau diferențe sociale între bogați și săraci, iar această inegalitate din timpul vieții îi urma pe oameni chiar și după moarte.

Noi cercetări arheologice din Polonia au dezvăluit că oamenii bogați vremurile neolitice erau înmormântați cu cele mai „exotice” artefacte.

Acest lucru ar putea părea evident, însă nu a fost legătura pe care o căutau inițial arheologii. Studierea unor morminte vechi de 6.000 de ani, situate în orașul Oslonki, ar fi trebuit să dezvăluie ce obișnuiau să cultive și să mănânce fermierii neolitici.

De asemenea, cele mai bogate diete se aliniau cu cele mai valoroase artefacte din morminte.

Simboluri directe ale bogăției materiale din timpul vieții

În timpul acelei perioade, se pare că artefactele alături de care erau îngropați oamenii nu erau doar simple donații funerare de către rude pline de speranță. Acestea erau, de fapt, simboluri directe ale bogăției materiale din timpul vieții.

„Am descoperit unele dintre cele mai vechi dovezi ale legăturii directe dintre statutul social și dietele pe termen lung din Europa preistorică. Suntem martori la apariția inegalității sociale și economice în comunitățile preistorice într-o perioadă mult mai veche decât am anticipat inițial”, a explicat arheologul și antropologul Chelsea Budd, de la Universitatea Umeå din Suedia.

Analiza oaselor a 30 de oameni, toți îngropați în decurs de 200 de ani, a dezvăluit că scheletele care conțineau mai mulți izotopi de carbon-13 erau adesea îngropate alături de bunuri mai valoroase, confecționate din cupru.

Unii oameni erau mai privilegiați decât alții

Acești izotopi apar în surse de hrană, astfel fiind incorporați în țesutul uman. În acest fel, oamenii de știință au reușit să determine dieta unei persoane. Totuși, ceea ce ne pot spune izotopii de carbon-13 despre mâncarea neolitică este limitat. Izotopii ar putea sugera mai mult consum de lactate, spre exemplu, scrie Science Alert.

De asemenea, ar putea sugera că unii oameni aveau acces la plante și animale care erau diferite din punct de vedere al izotopilor. Echilibrul izotopic a fost observat și în oasele de vite găsite în zonă.

Așadar, asta implică faptul că unii oameni și animale aveau acces la câmpuri vaste și pășuni mai bogate și luminate de soare, ceea ce duce la o cantitate mai mare de izotopi de carbon-13 în plante, în timp ce alții nu se bucurau de același privilegiu.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Mormintele unor mari preoţi, prima descoperire arheologică din Egipt care a avut loc în 2020

Mormânt comun din vremea ciumei, descoperit la Timişoara

Mormânt din Epoca Fierului descoperit în Franța

Acum poţi vizita mormântul unei regine din Egiptul Antic în mod virtual