Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României

Vila Florica, devenită de anul acesta Muzeul Național „Brătianu”, ascunde între zidurile ei nu numai istoria celebrei familii de liberali care a influențat soarta țării aproape un secol, ci și secretele unor mari decizii care s-au finalizat cu realizarea României Mari și a reformelor interbelice.

În Ștefănești, la numai câțiva kilometri de Pitești, într-un frumos parc dendrologic se înalță impunătoarea vilă Florica. Creat în stilul neoromânesc, îmbinând modernul cu tradiționalul, unde elementele din lemn sunt predominante, conacul are în prezent 40 de încăperi în care se mai găsește foarte puțin din mobilierul familiei Brătianu. La exterior, pe anumite părți ale fațadelor, se remarcă elemente de arhitectură antică încastrate în perete, precum basoreliefuri cu motivul „Cavalerului trac”, o friză de la Sarmizegetusa, dar și fragmente de capiteluri de la Histria.

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?

Istoria domeniului Florica începe acum aproape 200 de ani, fiind atestat documentar în 1829. La vremea respectivă era o casă cu numai patru camere, dintre care în una stătea boierul, iar în alta vierul, omul care îngrijea viile de pe domeniu. În altă cameră se ținea linul, de unde vinul curgea direct în pivniță, în butoaie.

Căsătorindu-se cu Pia Pleșoianu, care avea numai 16 ani, Ion C. Brătianu (mai mare cu 20 de ani decât soția sa), decide în 1858 să își stabilească căminul aici, pe o parte din moștenirea primită. Ion. C. Brătianu, denumit „Vizirul” de politicienii vremii, și fiul său Ionel (Ion I. C. Brătianu), care îl va urma cu brio ca prim-ministru și președinte al Partidului Național Liberal, vor crea un adevărat domeniu la Florica. Când nu au locuit la București, de care îi lega treburile țării, cei doi mari oameni politici care au influențat decisiv destinul României își duceau traiul la Florica, la fel și copiii lor.

Crearea conacului Florica

După căsătorie, „Vizirul” va extinde casa, după propriile planuri, adăugându-i un etaj cu mai multe încăperi și o frumoasă terasă deschisă, la parter, ceea ce va transforma clădirea într-un adevărat conac. O masă veche din lemn de cireș pietrificat, care datează din secolul al XVI-lea și a fost cumpărată de Ion C. Brătianu de la o licitație organizată la Paris, în 1860, încă se mai păstrează în prezent, la parter, într-una dintre cele patru biblioteci ale conacului.

Toți copiii lui Ion și ai Piei au crescut în vila Florica, al cărei nume a fost dat în amintirea primei lor fiice decedate la vârsta de numai trei ani. În afară de Florica, aici s-au mai născut Sabina, Ionel și Dinu, patru dintre cei opt copii ai cuplului.

În conac, Ion Brătianu l-a adăpostit pentru o vreme pe C.A. Rosetti, un alt fruntaș liberal. Confruntându-se cu dificultăți financiare, Rosetti a locuit în iarna lui 1864-1865 împreună cu familia la etajul vilei bunului său prieten.

Pe domeniul Florica s-au pus bazele educației copiilor marelui om politic Ion C. Brătianu, de numele căruia se leagă aducerea regelui Carol I, crearea PNL, Independența și începerea reformelor României moderne. Copiii lui, printre care Ionel Brătianu, patriarhul României Mari, și Vintilă Brătianu, marele finanțist creator al doctrinei „Prin noi înșine”, vor studia de mici cu Marie Bornand, o guvernantă elvețiancă care le va preda germana, franceza, desenul, pianul, dar și religie.

Despre viața în conacul din Ștefnești, Ionel Brătianu avea să scrie mai târziu: „Părinţii noştri, chiar de la căsătorie, îşi făcuseră din Florica aşezământul lor casnic. Datoriile politice îi obligau în diferite împrejurări să se mute la Bucureşti. Doisprezece ani de minister şi cursurile superioare ale liceului obligaseră pe părinţii noştri şi pe copii să-şi petreacă în Capitală cea mai mare parte a anului. Totuşi, pentru unii, ca şi pentru alţii, Florica era vatra şi cuibul adevărat. Aceasta o simţeam într-atâta, încât faţă de copiii născuţi la Bucureşti rămânea avantaj celor ce se născuseră la Florica şi care aveau astfel o legătură mai mult cu dânsa”.

Biblioteca de la Florica și sfârșitul tragic

De profesie inginer, Ionel Brătianu este cel care va extinde conacul de la Florica, modificând stilul auster impus de tatăl său. Lucrările de reabilitare și extindere vor dura circa 26 de ani (1899 – 1922) și vor implica inclusiv adăugarea celui de al doilea etaj, mansarda din prezent. Arhitectul Petre Antonescu, de numele căruia se leagă și Arcul de Triumf, va coordona o parte dintre planurile de renovare și extindere a conacului. Printre încăperile noi apărute la Florica se numărau săli de bal, biliard și scrimă, sufragerie și farmacie pentru servitori, precum și biblioteca cea mare, despre care Constantin Argetoianu avea să spună că este „cea mai însemnată bibliotecă particulară din România”.

În marea bibliotecă de la Florica se găseau aproape 30.000 de volume, în special de istorie.

I. G. Duca va scrie despre ea în memoriile sale: „Cercetătorii bibliotecii lui Ion I.C. Brătianu vor găsi într-însa o mare diversitate de cărţi, dovadă a vastei sale culturi şi a interesantului său eclectism. Dar fără îndoială că ceea ce predomină sunt cărţile de istorie şi îndeosebi cele care se referă la trecutul neamului nostru. Colecţia aceasta, în unele privinţe mai bogată şi mai complectă chiar decât colecţia Academiei Române, a fost începută de Ion Brătianu, în marea lui dragoste de a cunoaşte originea şi viaţa sbuciumată a ţărilor româneşti şi continuată apoi de fiul său, Ionel, întâiu dintr-un sentiment de filială pietate şi pe urmă din interesul tot mai viu şi tot mai pasionat ce el însuşi purta istoriei noastre”.

Din păcate, majoritatea colecției Brătienilor s-a pierdut. În 1927, după moartea lui Ionel Brătianu, 5.000 de volume au fost mutate în Biblioteca Fundaţiei „Ion I.C. Brătianu”. Comuniștii au fost cei care au distrus cea mai mare parte a cărților valoroase. Le-au ars săptămâni la rând, în parcul dendrologic ce împrejmuiește vila, sau le-au aruncat în Argeș. Doar o mică parte dintre volume au ajuns în biblioteca Academiei Române.

Referitor la parcul conacului de la Florica, denumit „grădinile Semirasimei” de Ion C. Brătianu, trebuie precizat faptul că este inclus în patrimoniul cultural național. Eliza Brătianu, a doua soție a lui Ionel Brătianu, a contribuit mult la realizarea lui.

Gara și ferma de la Florica

Pe vremea Brătienilor, înaintea de confiscarea lui prin naționalizarea din 1948, în impresionantul parc de pe domeniul Florica se mai aflau, în afară de conac, o fermă, o capelă, o cramă, un observator astronomic și o gară. Ultima a fost dată în folosință în 1887, după construirea căii ferate Golești – Câmpulung Mușcel, la inițiativa prim-ministrului Ion C. Brătianu.

Din ferma de la Florica, ajungeau ulterior în piețe produse lactate foarte apreciate. Regele Carol I invidia untul care se făcea pe domeniul Brătienilor și era nemulțumit că fermele regale nu puteau să îl producă la o asemenea calitate.

Domeniul Florica era înconjurat de sute de hectare de vie, de care Ion C. Brătianu s-a ocupat în mod special, iar vinul produs aici se vindea și în străinătate, nu numai în țară. Cu siguranță că era apreciat și de personalitățile marcante ale vremii care au poposit pe domeniul Brătienilor, inclusiv regii Carol I și Ferdinand, reginele Elisabeta şi Maria, fraţii Golescu, I. G. Duca sau prinţul Barbu Ştirbey.

Astăzi, la Muzeul Național „Brătianu” de la Florica pot fi vizitate parcul dendrologic, conacul și capela, construită în 1898 după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, și în care sunt înmormântații Ion C. Brătianu, fiii Ionel, Vintilă și Dinu, precum și nepotul Gheorghe, ultimii doi morți în închisoarea de la Sighet.

Vă recomandăm să citiți și:

Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne

Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei

Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic

Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”

Spiru Haret, matematicianul care a renunțat la o carieră academică de succes în Occident pentru a ridica România din analfabetism

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru

Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României

Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris

Ionel Brătianu, patriarhul României Mari