Marele Belzoni, călugăr, circar, aventurier. Mormântul lui Seti I, una dintre marile lui descoperiri
Giovanni Battista Belzoni (1778-1823) este una dintre cele mai controversate figuri ale arheologiei secolului XIX, viața sa fiind învăluită în mister. Cunoscut pentru descoperirea mormântului lui Seti I (un faraon din dinastia a XIX-a a Noului Regat, ce a domnit cu aproximație între anii 1290-1279 î.e.r.) și pentru statuia de dimensiuni gigantice a lui Ramses al II-lea oferită Muzeului Britanic, Giovanni Belzoni a avut începuturi mult mai modeste, ce nu preconizau în niciun fel faima sa ulterioară.
Originile. Perioada de călugărie, studiul hidraulicii și pătrunderea în divertisment.
Născut într-o familie din Padova, Italia, alături de ceilalți trei frați ai săi, al căror tată era de meserie frizer, Giovanni nu se bucura în mod special de un tratament preferențial. Fiind însă o fire dinamică, Giovanni Battista Belzoni s-a călugărit într-o mănăstire capucină cu scopul de a evita înrolarea în armată. Odată ce pericolul războiului a fost depășit și viața monastică și-a epuizat toate oportunitățile, Belzoni a părăsit lăcașul pentru a deveni un negustor de obiecte religioase, însă nici această meserie nu i-a satisfăcut așteptările, ajungând în cele din urmă în Marea Britanie, în calitate de inginer hidraulic. De unde a căpătat pasiunea pentru această arie de lucru rămâne încă un mister, dar există dovezi ce arată că a studiat această disciplină la Roma. Cu toate acestea, Giovanni Belzoni nu s-a limitat în cadrul domeniului ingineriei, ci a migrat către lumea circului.
Cunoscute sunt demonstrațiile sale de putere, dovedite prin executarea unui exercițiu denumit „piramida umană”, ce presupunea ridicarea unei bârne de care se țineau alți 12 bărbați de statură mai mică. Conformația lui Belzoni era de altfel impresionantă, el având aproximativ 2 metri înălțime. Experiența sa în domeniul divertismentului nu este exclusivă lumii circului. Belzoni a participat și în cadrul unor piese de teatru ce aveau loc la Londra, unde se făcea uz de înălțimea sa, lui fiindu-i atribuite roluri precum cel al lui Hercule sau al giganților mitologici.
Egipt. Cariera în arheologie
Viața lui Giovanni Belzoni s-a schimbat radical cu ocazia întâlnirii pașei Muhammad Ali, în Malta, cu ocazia unui spectacol susținut de Belzoni. Pașa recruta oameni calificați pentru modernizarea industrială și agriculturală a Egiptului, iar Belzoni studiase hidraulica. Giovanni s-a mutat în Egipt, unde timp de un an (1815) a încercat să îi vândă lui Muhammad Ali invenția sa, o roată de apă proiectată de el. Încercarea s-a dovedit a fi fără succes, însă călătoria în Egipt avea să îi deschidă alte oportunități. Rămas fără bani după ce petrecuse un an întreg fără să producă vreun venit, Belzoni s-a văzut nevoit să își caute de lucru.
Favorizat de venirea în țară a lui Henry Salt (consulul britanic al Egiptului), care a fost însărcinat cu obținerea artefactelor pentru Muzeul Britanic, Belzoni a obținut slujba (contra cost) de a transporta capul de piatră al lui Memnon cel Tânăr, ce avea 2,74 metri înălțime. Belzoni a reușit să transporte artefactul fără să îl avarieze folosindu-se doar de funii și pari de lemn, dovedindu-și astfel măiestria și forța. Monumentul a fost astfel salvat de la o posibilă distrugere, căci arheologii francezi plănuiau să îl excaveze prin dinamitare.
Belzoni a fost, de asemenea, primul arheolog care a pătruns în piramida lui Kefren, una din cele trei mari piramide din Giza și totodată în Valea Regilor, unde a descoperit cinci morminte (printre care și cel al lui Seti I, considerat a fi printre cele mai frumoase) în decursul a câtorva zile. Majoritatea artefactelor pe care le găsea le comercializa colecționarilor, atât privați, cât și muzeelor. Vânătoarea de comori era de fapt ceea ce îl motiva pe „Marele” Belzoni, însă acest lucru nu însemna că nu era apreciat pentru calitățile sale.
Reputația din Europa, soția și moartea
Italianul nu și-a renegat originile și a trimis două statui de piatră ale zeiței Sekmet în orașul său natal, Padova, gest pentru care a fost răsplătit de către autoritățile locale cu o medalie specială. În Londra, unde se lansase în industria circului și devenise cunoscut pentru trucurile sale, căpătase între timp reputația unui respectabil explorator ce se învărtea prin cercurile sociale cele mai selecte ale capitalei britanice. Belzoni însuși a încercat să își asigure această imagine prin redactarea unor lucrări cu caracter autobiografic, în cadrul cărora își povestea aventurile din Egipt. Volumele s-au bucurat de un succes răsunător, fiind editate și reeditate în mai multe limbi.
În 1823, Belzoni pleacă în căutarea sursei râului Niger din Africa. Expediția avea două motivații: pe lângă spiritul aventurier al italianului, acesta nu se mai înțelegea cu colaboratorii săi. Prin urmare, veniturile sale erau aproape inexistente, ceea ce necesita începerea unei noi călătorii. „Marele” Belzoni nu a mai reușit însă să atingă obiectivul expediției, murind de dizenterie înainte de vreme.
Sara Belzoni, un personaj la fel de bizar
Soția sa, Sara Belzoni, nu era nici ea mai puțin bizară. Fiind un caracter în egală măsură aventurier precum partenerul său de viață, Sara a apărat barca soțului său de bandiți de una singură, a construit o casă de cărămidă în vârful unei piramide unde Giovanni o lăsase să se descurce pe cont propriu timp de două luni etc.
După moartea soțului său, Sara a fost văzută de către vizitatorii săi în haine de doliu, stând în cameră împreună cu un sicriu ce conținea o mumie care, conform spuselor ei, aparținea unei preotese din Egipt. Ulterior, după moartea Sarei, s-a dovedit că mumia era de fapt compusă din trupurile a doi bărbați diferiți (capul aparținând unuia, restul corpului celuilalt), ceea ce ridică și mai multe întrebări cu privire la viețile soților Belzoni.
Deși Giovanni Battista Belzoni a fost un amator în domeniul arheologiei, care la începutul secolului XIX era încă o știință tânără, totuși se poate afirma că meritele sale în domeniul egiptologiei sunt marcante, el fiind unul dintre pionierii săi. Personalitatea sa constroversată și viața sa cu alcătuire aproape cinematrografică fac din „Marele” Belzoni o personalitate istorică intrigantă, un adevărat „Indiana Jones” al vremurilor trecute.
Bibliografie:
1.https://www.britannica.com/biography/Giovanni-Battista-Belzoni
3. https://www.newworldencyclopedia.org/entry/Giovanni_Battista_Belzoni
4..Ryan, Donald P. „BA Portrait: Giovanni Battista Belzoni.” The Biblical Archaeologist 49, no. 3 (1986): 133-38.