Descoperire impresionantă în Islanda: cea mai veche așezare vikingă și un tezaur de mare valoare
Arheologii cred că au descoperit cea mai veche așezare vikingă din Islanda, care datează cu zeci de ani înainte de stabilirea definitivă a acestora.
Este vorba de rămășițele unei locuințe de mari dimensiuni, construită în anii 800 ca reședință de vară, cu zeci de ani înainte ca marinarii vikingi să se fi stabilit pe insulă. Această casă veche era ascunsă sub o alta „mai tânără și plină de comori”, a anunțat arheologul Bjarni Einarsson, care a condus săpăturile.
„Sala mai recentă este cea mai bogată descoperită până acum în Islanda. Nu este greu să concluzionăm că este casa unui conducător”, a afirmat Bjarni Einarsson pentru Live Science.
În perioada vikingă, în ținuturile nordice predominau locuințele mari, comunale, cu săli din lemn, lungi de până la 75 de metri și late de circa 6 metri, acoperite cu paie și iarbă.
Aceste săli erau împărțite în mai multe camere, astfel că în respectiva locuință puteau să conviețuiască mai multe familii. În centrul gospodăriei exista o vatră din piatră unde se făcea focul, iar pe timpul iernii animalele din fermă puteau fi aduse acolo pentru a le proteja de frig.
Unul dintre cele mai valoroase tezaure descoperite vreodată în Scandinavia
Ambele așezări au fost găsite la Stöð, în apropierea satului și fiordului Stöðvarfjörður (în estul Islandei). Structura mai nouă datează în jurul anului 874 d.Hr., fiind momentul în care se crede că s-au stabilit oamenii în Islanda, pentru a scăpa de regele norvegian Harald Fairhair. În această așezare s-a găsit unul dintre cele mai valoroase tezaure descoperite vreodată în Scandinavia, fiind alcătuit din mărgele, argint și monede vechi, a precizat arheologul.
Printre lucrurile de valoare descoperite se numără monede de argint romane și din Orientul Mijlociu, precum și bucăți de argint tăiate și îndoite, folosite ca lingouri sau monedă de către vikingi și alte popoare vechi.
În plus, săpăturile efectuate într-o sală de 40 de metri au scos la iveală mărgele decorative din sticlă, inele, greutăți și un mic fragment de aur. Totodată, au fost descoperite artefacte dintr-o serie de obiecte folosite în viața de zi cu zi, precum vârfuri de fusuri din piatră care erau utilizate la tors.
Arheologii cred că locuitorii au achiziționat aceste bunuri cel mai probabil prin tranzacționarea resurselor locale, cum ar fi pieile și carnea de la balene și foci, care erau apreciate în întreaga Scandinavie.
Locuința de sub comoară, una dintre cele mai mari descoperite vreodată în Islanda
Sub așezarea plină de comori s-a descoperit o structură mult mai veche. O serie de analize, inclusiv de natură chimică, au sugerat că această locuință mai veche a fost construită în anii 800, cu mult înaintea primelor așezări permanente din Islanda.
Einarsson crede că respectiva casă era o locuință sezonieră sau o tabără, fiind ocupată de lucrătorii din zonă doar în timpul verii și poate în toamnă.
Deși în estul Islandei nu au fost găsite morse, resursele locale care puteau fi consumate, conservate sau comercializate erau din pește, balene, foci și păsări.
Cercetările efectuate până acum într-o parte din clădirea mai veche indică că este una dintre cele mai mari descoperite vreodată în Islanda.
„Știm că în cea mai importantă parte a casei mai vechi a fost o fierărie, singura dintr-o casă (vikingă n.r.) cunoscută în Islanda”, a mai spus Einarsson.
Tabăra sezonieră de la Stöð a fost similară, la dimensiuni și funcționalitate, cu așezarea vikingă descoperită la L’Anse aux Meadows, în ceea ce este acum Newfoundland (în Canada), care a fost datată în jurul anului 1000.
Acest lucru indică faptul că vikingii au urmat un model de colonizare în insulele din Oceanul Atlantic, întâi aveau tabere sezoniere și apoi își stabileau așezările, a mai spus Einarsson.
Vă recomandăm să citiți și:
Prima excavare a unei nave funerare a vikingilor din ultimul secol va avea loc în Norvegia
Motivul pentru care un oraş din Danemarca a înlocuit omuleţii de la semafoare cu mini-vikingi