Erupția unui vulcan din Alaska a avut un impact semnificativ asupra Imperiului Roman
Căderea Republicii a avut la bază tulburările politice și sociale, amplificate și de către o perioadă de foamete și problemele asociate.
Un studiu recent propune o teorie neobișnuită care poate explica mai bine cauzele care au dus la căderea Republicii Romane și reorganizarea acesteia sub Imperiul condus de către Octavian Augustus și urmașii săi.
Din punct de vedere istoric, problemele cu care s-a confruntat sistemul republican al Romei erau vechi de câteva decenii, la acestea adăugându-se apariția mai multor lideri militari și politici extrem de ambițioși. Cel mai important astfel de lider a fost Caesar și odată cu moartea sa din anul 44 înaintea erei noastre a fost declanșată militară și politică profundă, înrăutățită și de către foamete în rândurile publicului roman, notează Science Alert.
Un studiu recent dezvăluie faptul că această foamete a avut la bază producții agricole insuficiente cauzate de către o erupție care a avut loc în Alaska.
Istoria din nucleul de gheață
O echipă internațională de cercetători a prelevat o serie de mostre de gheață din Arctica și a descoperit o legătură între erupția vulcanului Okmok din anul 43 înaintea erei noastre și climatul extrem experimentat de către locuitorii din bazinul Mediteranei.
„A găsi dovezi că un vulcan din cealaltă parte a Pământului a erupt și a contribuit eficient la dispariția Republicii și a Egiptului, și ascensiunea Imperiului Roman este fascinant”, explică Joe McConnell, cercetător al Desert Research Institute (DRI) din Nevada, SUA.
Cercetătorii care au lucrat la acest studiu subliniază faptul că problemele romanilor au dus, în cele din urmă, și la prăbușirea dinastiei ptolemeice. „Cu siguranță arată cât de interconectată era lumea chiar și acum 2.000 de ani”, explică McConnell.
Analiza geochimică a nucleelor de gheață a relevat faptul că urmele de cenușă vulcanică se potriveau cu cele produse de către erupția vulcanului Okmuk, cea mai mare erupție din ultimii 2.500 de ani.
Această erupție din 43 înaintea erei noastre a dus la scăderea temperaturilor cu până la șapte grade Celsius în timpul verii și al toamnei, dar și la un nivel de precipitatii anormal de mare.
„În regiunea mediteraneană, aceste condiții umede și extrem de reci din primăvara agricolă au redus probabil producțiile agricole și au complicat problemele de aprovizionare în timpul tulburărilor politice din acea perioadă”, concluzionează cercetătorii.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Citește și:
Cum Imperiul Roman a putut deveni puternic cu ajutorul imigranţilor
Istoricii au aflat avantajul care i-a adus victoria lui Octavian la Actium