Campania britanicilor de a atrage SUA în cel de Al Doilea Război Mondial

4Până la Pearl Harbor, SUA a rămas neutră față de conflictul care se întindea din Europa.

În Aprilie 1941, doar 7% dintre americani se declarau în favoarea unei intervenții a SUA în conflictul din Europa. În timp ce armatele naziste cucereau o porțiune tot mai mare din Europa Centrală și de Vest, publicul de peste ocean nu privea cu ochi buni implicarea într-un conflict european care părere imposibil de câștigat, notează History.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

„Americanii, în general, nu au văzut Marea Britanie ca un aliat apropiat, iubit, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial”, explică Henry Hemming, autor al unei cărți pe tema intrării SUA în cel de Al Doilea Război Mondial.

O campanie a MI6

În decursul a  câteva luni, mai exact în noiembrie 1941, o majoritate a americanilor erau de acord cu intrarea în război împotriva Germaniei naziste. Ce s-a întâmplat în aceste luni?

În mod mai mult sau mai puțin surprinzător, căutarea răspunsului acestei întrebări trebuie să înceapă în Marea Britanie, cu biroul MI6. La începutul anului 1941, Winston Churchill a numit un nou șef al acestui birou de informații: William Stephenson, un pilot de aviație din Primul Război Mondial și un prieten apropiat al premierului. Odată ajuns în fruntea spionajului britanic a decis folosirea unor noi tactici pentru a convinge publicul american să se alăture războiului care avea loc în Europa și care începuse să pună în pericol și insulele britanice.

Casa Albă, câmp de bătălie a informațiilor

Hemming argumentează că eforturile spionilor britanici au fost îndreptate pe trei „fronturi”, această tactică având o eficacitate maximă, dată fiind schimbarea procentelor favorabile intrării în război.

Casa Albă a fost primul front pe care care MI6 și-a desfășurat activitatea și a inclus eforturile de creare a primei agenții de spionaj americane, o precursoare a CIA. De asemenea, pentru Stephenson a contat și cine se afla la conducerea acestei agenții și de asta a făcut presiuni ca William “Wild Bill” Donovan să primească postul. Britanicii nu l-au susținut pe Donovan deoarece acesta se dovedise un simpatizant al cauzei britanice în război.

Odată cu crearea unei agenții de informații britanicii aveau acces direct la președinte și cabinetul său, controlând informațiile pe care aceștia le primeau. Rapoartele despre război care ajungeau în biroul oval aveau la baza lor detaliile oferite de armata și serviciile de informații britanice.

„Cea mai mare parte a materialului pe care agenția îl transmite Casei Albe provine din surse MI6 și britanice, și care oferă lui Stephenson o putere enormă în ceea ce privește ceea ce citesc oficialii guvernului american despre mizele războiului”, notează în cartea sa Hemming.

Acesta explică faptul că rapoartele pe care britanicii le trimiteau către Casa Albă erau modificate astfel încât războiul să pară că poate fi câștigat și că Germania ar trebui învinsă.

Grupurile izolaționiste și fake news în timp de război

O parte importante a campaniei britanice de convingere a publicului american a vizat grupurile izolaționiste, acesta fiind infiltrate de către spioni.

În aprilie 1941, agenții MI6 au organizat un protest America First în New York, care printre altele s-a soldat cu lovirea unei femei de către un participant. Britanicii au folosit acest incident pentru a atrage atenția asupra violenței respective, dar și pentru a pune presiune pe grupurile izolaționiste din SUA.

Hemming scrie în cartea sa: „Oricine a citit aceste știri cu un ochi critic ar fi putut observa că unii dintre activiști foloseau un limbaj foarte similar. Era ca și cum ar fi citit din același scenariu, iar în unele cazuri chiar așa era”.

Războaiele se câștigă cu armele, dar și cu informațiile, situația fiind adevărată chiar și în cazul atragerii SUA de partea britanicilor. Astfel, MI6 a creat de-a lungul campaniei sale americane o serie de fake news-uri, cum le-am numi în termeni moderni, cu scopul de a speria publicul și oficialii americani. În medie erau produse aproximativ 20 astfel de povești.

Unul dintre cele mai mari și eficiente astfel de fake news-uri a fost cel în care MI6 a creat o hartă a planurilor de invazie nazistă a Americii de Sud. Această informație a ajuns chiar și la Casa Albă și, în cele din urmă, chiar și în discursurile președintelui, acesta considerând-o un act de agresiune față de SUA.

Această hartă s-a dovedit extrem de importantă în decursul războiului influențând opiniile americanilor și liderilor acestora. De asemenea, această hartă a influențat modul în care Hitler și-a gândit planurile de război. Mai exact, rapoartele arată că Hitler a fost extrem de furios și că din acaeastă cauză a declarat la patru zile după Pearl Harbor război SUA.

Informațiile din articol pot fi găsite și în cartea Agents of Influence: A British Campaign, a Canadian Spy, and the Secret Plot to Bring America into World War II, scrisă de către Henry Hemming.

Citește și:

Imagini incredibile arată aeronava pierdută de americani în timpul atacurilor de la Pearl Harbor – VIDEO

5 comori care s-au pierdut în timpul celui de Al Doilea Război Mondial

Un celebru submarin dispărut în Al Doilea Război Mondial a fost găsit după 75 de ani

Culisele ”Proiectului Manhattan” prin care americanii au pus capăt celui de al Doilea Război Mondial. Unul dintre inventatori a murit chiar în timpul experimentelor