Obiectele au fost descoperite în sudul Poloniei și aparțineau comunității evreiești.
Membrii Asociației Istorice și Exploratorii din Nowy Sącz au descoperit 103 obiecte din argint în apropierea castelului din orașul cu același nume, aflat în sudul Poloniei. Obiectele au fost identificate cu ajutorul unor detectoare de metal, acestea fiind depozitate într-o ladă corodată de condițiile de mediu, notează The History Blog.
Cei care au făcut această descoperire au decis să sape pentru a vedea ce se ascunde în pământ, astfel au reușit să identifice o ladă distrusă de apa din sol, o serie de documente și 103 obiecte din argint. Printre acestea se numără veselă din argint, sfeșnice, cupe și vase de servire.
Analiza acestor obiecte indica faptul că aceste obiecte aparțineau comunității evreiești și că au fost produse între secolele XIX-lea și XX-lea pentru a fi folosite în ritualuri.
Arheologul Bartłomiej Urbański, de la muzeul local explică: „Obiectele sunt iudaice, probabil de la începutul secolului al XIX-lea și al XX-lea, sunt legate la ritualurile evreiești și au fost probabil îngropată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Orașul Nowy Sącz a fost fondat de către Venceslau al II-lea al Boemiei în 1292, la opt ani după ascensiunea sa pe tronul Poloniei, fiind plasat pe o rută comercială importantă către Ungaria. De asemenea, el a oferit o serie de privilegii orașului și a înlocuit turnul de veghe din len cu un castel
Ulterior, regele Cazimir al III-lea, la mijlocul secolului al XIV-lea, a extins castelul regal din Nowy Sącz și l-a integrat în zidurile de apărare ale orașului. Acest castel mai mare avea două turnuri de colț, cel puțin un alt turn, o clădire rezidențială cu mai multe etaje și, probabil, un șanț care îl separă de orașul propriu-zis.
A fost devastat de incendiu de două ori, o dată în 1522, odată în 1611. După al doilea incendiu, castelul a fost reconstruit și extins din nou în stil renascentist de către contele Sebastian Lubomirski și, după moartea sa, de fiul său Stanisław.
Acea fază s-a încheiat în 1655, când castelul a suferit distrugeri semnificative în timpul invazia Suediei în Uniunii polono-lituaniene. După împărțirea Poloniei castelul a fost reparat de câteva ori de autoritățile austriece, dar respectivele lucrări au fost mai mult „cârpeli”.
Reconstrucția castelului, la o scară mai mică, a fost gata în 1938, cu puțin timp înainte de invazia nazistă, autoritățile Reichului decizând ocuparea castelului și folosirea acestuia ca bază militară. Dat fiind faptul că construcția a fost folosită și ca magazie de muniție a reprezentat una dintre țintele luptătorilor polonezi în 1945.
Turnul a fost ulterior reconstruit în 1959, iar acum autoritățile vor să reconstruiască castelul pe ruinele originale rămase din secolul XIV-lea.
Colecţia de monede a unor victime ale Holocaustului, descoperită în Ungaria