Masacrul de la Katyn a fost un eveniment tragic, desfășurat de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Istoricii sunt de părere că acum sunt pe cale să înțeleagă adevărata amploare a tragediei datorită unor documente descoperite într-o arhivă din Minsk.
În 1939, sovieticii au semnat un pact de neagresiune cu guvernul nazist al Germaniei. Înțelegerea a permis ca cele două țări să-și împartă ocuparea Poloniei. Germania avea să ocupe vestul, iar URSS estul.
Atunci când nemții au invadat URSS în 1941, guvernul polonez exilat a fost de accord să colaboreze cu sovieticii pentru a lupta împotriva Germaniei. O armată poloneză a fost formată în Uniunea Sovietică.
Când generalul Wladyslaw Anders a început să formeze armata, acesta i-a rugat pe sovietici să elibereze 15.000 de prizonieri de război polonezi. Generalul a fost informat că toți acei soldați au evadat și nu au putut fi găsiți.
În 1943, nemții au anunțat că au găsit morminte comune în pădurea Katyn, din apropiere de Smolensk. Peste 4.000 de cadavre au fost găsite, acestea fiind împușcate în spatele capului.
Cadavrele au fost identificate ca fiind ofițeri de armată polonezi. Investigațiile care au urmat au arătat că bărbații au fost uciși în 1940, înainte de invazia germană.
În 1992, Boris Elțîn a publicat mai multe documente care aveau legătură cu masacrul de la Katyn. Istoricii au fost șocați să afle că ordinul de a-i ucide pe prizonieri i-a inclus și pe prizonieri din regiunea vestică a Belarus și cea de vest a Ucrainei.
Documentele relevă și că șeful KGB de atunci a solicitat permisiune pentru distrugerea documentelor a 21.857 de prizonieri. Acest număr este mai mare ca cel asociat anterior cu masacrul, informează War History Online.
În 1994, istoricii au reușit să obțină detaliile celor uciși în Ucraina atunci când guvernul ucrainean a oferit Poloniei o listă cu prizonieri din arhivele sale. Până în zilele noastre, identitatea prizonierilor din Belarus a rămas necunoscută.
Din documentele sovietice publicate, istoricii au aflat că exista o listă care îi identifica pe cei uciși în Belarus.
Documentul este cunoscut sub numele de „lista Belarus”, iar cercetătorii încă mai caută indicii despre locul în care se află. Lista ar exista în arhivele statului Belarus dar guvernul țării nu a dorit să coopereze pentru găsirea sa. Autoritățile au negat existența listei.
Totuși, noi indicii au apărut recent atunci când istoricii au descoperit un document în arhivele statului. Acest document oferă nume și detalii a mai mulți ofițeri de poliție polonezi care au fost arestați de Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (fostul minister de Interne al Rusiei) sau Narodnîi komissariat vnutrennih del (NKVD). Trei dintre cei numiți au fost executați prin împușcare iar al patrulea a fost trimis la muncă în Gulag.
Istoricii știu că unul dintre acei bărbați era Stanisław Jaskorzyńśki, care a fost trimis la un lagăr în Ostashkov. A fost ucis în Kalinin și îngropat în Mednoye.
Găsirea „listei Belarus” este de mult timp o prioritate a guvernului polonez. Cu ajutorul acestor descoperiri recente, istoricii polonezi au jurat să continue să caute numele victimelor poloneze din Belarus.
Ziua în care România a devenit unul dintre sateliţii Moscovei. Ce prevedea TRATATUL înrobitor
Controversele din jurul morţii lui Stalin. Care a fost cauza decesului cunoscutului lider sovietic