Cum arată primele unelte folosite de oameni acum 45.000 de ani în Europa. Galerie FOTO
Un dinte vechi de 46.000 de ani și o mână de fragmente osoase reprezintă cele mai vechi și directe dovezi ale prezenței speciei noastre în Europa, potrivit unui studiu recent.
Acei oameni au trăit și au murit în timpul unei perioade importante de tranziție, atunci când specia noastră se întâlnea și interacționa cu neanderthalienii. Aceasta a fost o perioadă despre care nu știm foarte multe încă. Totuși, aceste noi descoperiri dezvăluie câteva aspecte din acele vremuri zbuciumate.
Primele unelte folosite de oameni acum 45.000 de ani în Europa
Ultima urmă a neanderthalienilor în Europa datează de acum aproape 40.000 de ani. Orice mai vechi de atât este cel mai probabil o bucată din cultura de Neanderthal și făcută de mâinile unui om de Neanderthal, scrie Ars Technica.
Pe de altă parte, orice lucru mai nou de atât ar putea fi chiar făcut de specia noastră, cu mult timp după ce ultimii neanderthalieni au murit. Timp de câteva mii de ani, Homo sapiens și Homo neanderthalensis au împărțit același continent.
Fragmentele osoase au în jur de 46.790 sau 42.810 ani vechime. Au fost găsite îngropate sub un strat bogat în sedimente, amestecate cu pietre ascuțite, pandantive și mărgele din fildeș, dar și oasele unor zimbri și ale unor căprioare.
Majoritatea uneltelor din piatră erau ascuțite cu ajutorul unei tehnici numită retușare.
Paleoliticul inițial superior
Unelte similare de piatră, precum și pandantive similare din dinți de urs, au fost găsite la situri arheologice în Europa centrală și Turcia. Uneltele au o vechime între 45.000 și 43.000 de ani. Arheologii au numit cultura de care aparțin Initial Upper Paleolithic (paleoliticul inițial superior), denumire destul de precisă dar nu foarte atrăgătoare.
Din cauza vârstei sale, nu este foarte clar dacă Initial Upper Paleolithic avea o cultură de Homo sapiens sau de Homo neanderthalensis.
Totuși, de această dată, artefactele simbolice ale perioadei au fost scoase din același strat de sedimente ca și oamenii care le-au făcut și folosit. Cu excepția dintelui, care este cu siguranță un molar de Homo sapiens, restul fragmentelor osoase erau prea mici și deteriorate pentru a fi identificate la prima privier. Așadar, paleoantropologii au fost nevoiți să extragă mostre mici din fiecare și să studieze conținutul de proteine din os.
Vă mai recomandăm să citiți și:
O nouă planetă solidă, descoperită la 25.000 de ani-lumină
Arheologii au descoperit un ”atelier” de mumificare
Cercetătorii au descoperit o nouă modalitate pentru stabilizarea fuziunii nucleare