Kaaba sau piatra sfântă venită din spaţiul cosmic
De cinci ori pe zi, musulmanii din întrega lume îşi îndreaptă faţa către Mecca pentru a se ruga. Deşi mulţi cred că a te orienta către Mecca în timpul rugăciunii are legătură cu naşterea profetului Mahomed, în realitate ei se orientează după moscheeia Ka’aba din acest oraş.
Moscheea Ka’aba este considerată cel mai sfânt loc din religia musulmană, pentru că în interiorul acestei construcţii se găseşte piatra sacră, cunoscută sub numele de Piatra Negră. Istoria ei este învăluită în mister, mulţi musulmani considerând piatra ca fiind un meteorit cu puteri magice.
Ritualul pelerinajului
Milioane de pelerini călătoresc la Mecca, în fiecare an, pentru a îndeplini unul dintre cei cinci stâlpi ai credinţei, denumit ”hajj”. Aceştia se adună în jurul construcţiei Ka’aba, denumită simplu Kaaba, sub formă de cub, în mijlocul moscheii Al-Masjid al-Haram. În timpul ritualului, pelerinii merg în jurul acestei construcţii de şapte ori în sens contrar acelor de ceasornic.
Kaaba are o înălţime de 15,2 metri, o lăţime de 10,7 metri şi o lungime de 12,2 metri. Este acoperită cu o pânză din mătase neagră, brodată cu caligrafii de aur, cunoscută sub numele de ”kiswa”. În partea de sud a clădirii se află o uşă de aur, care duce în interiorul clădirii. Acolo se găsesc două încăperi, în prima are acces regele saudit alături de suita sa, iar în cea de-a doua doar regele singur. El are rolul ca în fiecare an în timpul pelerinajului să schimbe bucata de pânză care acoperă piatra şi să realizeze curăţenia acestor două camere. Doar după ce a îndeplinit aceste atribuţii, regele are voie să se roage în interiorul primei camere. La sfârşitul rugăciunii, Kaaba este din nou închisă şi redeschisă anul următor.
Kaaba este construită în jurul Pietrei Negre, care se găseşte în partea de est a construcţiei, la o înălţime de 1,52 metri faţă de sol. Musulmanii consideră că acestă piatră a fost sărutată de profetul Mahomed, iar din acest motiv, fiecare credincios trebuie să o sărute cel puţin o dată când va ajunge la Mecca. Dacă nu vor reuşi, ei doar vor arăta cu degetul către piatră, când vor realiza câte o rotaţie în jurul clădirii. De fiecare dată când pelerinii trec prin dreptul Pietrei Negre, aceştia recită un verset din Coran: ”În numele lui Alah şi Alah este suprem”. Non-musulmanilor le este strict interzis să atingă piatra, iar în afara perioadei pelerinajului aceasta este acoperită de bucată de pânză.
De ce piatra din Kaaba este neagră?
Piatra este descrisă ca având culoarea neagră. Conform tradiţiei musulmane, piatra era de culoare albă, dar a devenit neagră în timp ce a început să absoarbă toate păcatele umanităţii. În realitate, aceasta este neagră pentru că a fost atinsă de foarte mulţi credincioşi, dar şi din cauza uleiurilor cu care ar fi fost dată.
Prima descriere a pietrei în literatura europeană aparţine lui Johann Ludwig Burckhardt, un călător elveţian, care a vizitat Mecca în anul 1814. Acesta a realizat o descriere amănunţită a pietrei, în cartea sa, ”Călătorii în Arabia”: ”Este un oval iregular, cu un diametru de 17,78 cm, cu o suprafaţă ondulată, compusă dintr-o mulţime de pietricele de diferite mărimi şi forme, foarte bine puse la un loc prin intermediul unei cantităţi de ciment, perfect netezită; totul arată ca şi cum ar fi fost spart în mai multe bucăţi şi apoi unite la un loc”.
Istoria Pietrei Negre
Musulmanii cred că Allah este cel care a ordonat să fie construită Kaaba. Istoria sa are legatură cu povestea lui Abraham, căruia Dumnezeu i-ar fi ordonat să construiască o moschee alături de fiul său Ismail, sub forma casei lui din ceruri. Conform acestei legende, îngerul Gabriel ar fi cel care a dat Piatra Neagră lui Abraham, pentru a o transforma într-un obiect sacru. Din acest motiv, mulţi cred că această piatră ar fi făcut parte dintr-un zid care se afla în ceruri. Astfel, prima moschee de pe Pământ a existat cu mult înainte ca religia musulmană să fi existat.
Conform tradiţiei islamice, piatra a fost introdusă în zidul Kaaba-lei de către profetul Mahomed. În 620 d.Hr, acesta a trebuit să fugă din Mecca către Yathrib, astăzi Medina. La întoarcerea sa din anul 629/630 d. Hr, el a distrus toţi idolii păgâni din Kaaba şi i-a redat forma ei iniţială, din perioada lui Abraham. De abia în 632 d. Hr, în timpul ultimul pelerinaj la Mecca, Profetul va stabili regulile finale după care hajj-ul urmează să se desfăşoare.
Altă poveste, aminteşte de plecarea lui Adam din Grădina Edenului. În momentul când acesta a fost dat afară din Eden, această piatră i-ar fi fost dată, astfel încât să i se ierte păcatul strămoşesc, pentru a putea să se întoarce în Rai. Altă variantă sugerează faptul că: această piatră ar fi fost adusă dintr-un munte din apropiere, chiar de către arhangelul Gabriel.
De-a lungul timpului, piatra a suferit numeroase distrugeri. În timpul asediului omeiaziilor asupra Meccăi, din anul 683 d.Hr, se spune că piatra a fost lovită şi spartă în bucăţi de către o altă piatră lansată dintr-o catapultă.
În 930 d.Hr, aceasta a fost furată de către o sectă şiită, denumită Mişcarea karmaţiană, care a luat piatra şi au adăpostit-o în capitala lor din Hajar, în Bahreinul de astăzi. Conform istoricului otoman Qutb al-Din, liderul mişcării, Abu Tahir al-Qarmati, a pus piatra în interiorul moscheei sale cu scopul de a reorienta pelerinajul anual de la Mecca către Hajar. Dar acest lucru a eşuat complet, pentru că pelerinii au continuat să venereze vechiul loc unde se afla piatra. Din acest motiv, secta a fost obligată să restituie piatra la Mecca.
Există şi poveşti în care oamenii au ajuns să moară din dorinţa de a pune mâna pe această piatră. În secolul al XI-lea, un bărbat a încercat să distrugă piatra prin sfărâmare, dar acesta a fost omorât până să poată să provoce vreo formă de distrugere.
Conform călătorului elveţian, Johann Ludwig Burckhardt, în 1674, cineva ar fi încercat să împrăştie excremente pe suprafaţa ei astfel încât oricine o săruta să aibe în gură un gust ciudat. Se consideră că cei care au făcut acest lucru sunt perşii, de aceea ei au fost blestemaţi de ceilalţi musulmani pentru o lungă perioadă de timp.
Astăzi, piatra este spartă în foarte multe părţi, numărul lor variind între şapte şi cincisprezece bucăţi. Acestea sunt ţinute la un loc prin intermediul unei rame de argint, care este prinsă de piatră cu ajutorul unor cuie din argint.
Kaaba şi istoria ei
Kaaba a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului. Zona din jurul Pietrei Negre a fost lărgită astfel încât să poată susţine un număr tot mai mare de pelerini. Prima modificare avea să se întâmple în perioada celui de-al doilea calif, Omar, care a domnit între 634-644 d.Hr. Următorul calif, Califul Usman (644-656 d.Hr), avea să construiască coloanele care înconjoară piaţa unde se află Kaaba.
În perioada războiului civil dintre califul Abd al-Malik şi Ibn Zubayr, care controla Mecca, din anul 683 d. Hr, Kaaba avea să fie devastată de un incendiu. Se spune că Piatra Neagră s-a spart în trei bucăţi, iar Ibn Zubayr avea să le unească cu ajutorul unor cuie din argint. Tot el avea să reconstruiască Kaaba după forma ei originală şi să paveze piaţa din jurul construcţiei. După cucerirea Meccăi de către Abd al-Malik, acesta avea să recostruiască aceea parte din moschee, care se crede că era construită de însuşi Mohamed. Toate aceste modificări nu au putut să fie confirmate printr-un studiu arheologic, ci doar pe baza literaturii islamice.
Sub conducerea califului omeiad al-Walid, care a domnit între 705-715 d.Hr, moscheeia din apropierea Pietrei Negre a fost decorată cu mozaicuri asemănătoare cu cele ale Domului de pe Stâncă şi ale Mareei Moschee din Damasc. Abia în secolul al VII-lea, Kaaba avea să fie acoperită cu o bucată de pânză neagră, care este înlocuită anual în timpul pelerinajului.
Odată cu primul calif abasid (750-1250 d. Hr), moscheea din jurul Kaabei a fost extrinsă de nenumărate ori. Între 1269-1517 d. Hr, mamelucii din Egipt au controlat zona unde se afla Mecca. Sultanul Qaitbay ( 1468-1496 d.Hr), a construit în Mecca o şcoală religioasă pe una din laturile moscheei.
În urma inundaţiei din anul 1630 d.Hr, Kaaba şi moscheea din jur au trebuit să fie recosntruite. Moscheea este şi astăzi în picioare, ea cuprinde o piaţă largă încojurată cu coloane şi şapte minarete, cele mai multe la nivel mondial. Chiar în mijlocul acestei construcţii se află Kaaba, locul sfânt al pelerinilor musulmani.
Ultimele modificări asupa clădirilor au fost realizate în anul 1950, când guvernul Arabiei Saudite a mărit spaţiul din jurul Pietrei Negre la 40 de arii. Uşa de aur, din prezent, a fost adăugată de abia în anul 1982. Pânza neagră cu care este acoperită Kaaba provenea inţial din Egipt, iar mai tarziu acesta avea să fie produsă în Arabia Saudită.
Este Piatra Neagră un meteorit?
Până în prezent nu a fost realizat niciun studiu ştiinţific pe acestă piatră, din acest motiv foarte multe teorii ce urmează a fi prezentate sunt doar speculaţii. Conform acestor teorii, piatra este alcatuită din: bazalt, agată, obsidian sau reprezintă un artefact extraterestru. Una dintre teorii consideră piatra ca fiind o bucată de meteorit care era venerată de triburile arabe păgâne.
O echipă de geologi de la Universitatea Oxford, condusă de Anthony Hampton, consideră ca acest mister care învăluie piatra se datorează în special faptului că ea nu poate fi studiată din motive religioase sau culturale. Totuşi au fost realizate câteva teste adiacente prin intermediul cărora s-a încercat să se determine originea ei.
În acest scop, au fost prelevate probe din nisipul care se găseşte la o depărte de 2 kilometri de această piatră. Probele au demonstrat existenţa iridului, un metal care se găseşte în componenţa meteoriţilor, dar şi din abundenţă în scoarţa terestră. De asemenea, au fost descoperite conuri de spargere, care de obicei se formează atunci când cade un meteorit pe Pământ sau în urma unor explozii nucleare în adâncime.
Un alt studiu realizat de către cercetătorii Robert S. Dietz şi John McHone, de la Universitatea Illinois, în 1974, au ajuns la concluzia că Piatra Neagră nu este un meteorit sau un artefact extraterestru. Aceştia s-au bazat pe cercetările realizate de un geolog anonim de origine arabă, care în urma pelerinajului de la Mecca a ajuns la concluzia că datorită aspectului geologic, piatra seamănă mai degrabă cu agata.
În 1980, Elsebeth Thomsen de la universitatea din Copenhaga, a considerat că piatra ar putea să fie o bucată de sticlă rezultată în urma impactului unui meteorit care a căzut pe Pământ acum 6000 de ani. Locul impactului a fost identificat ca fiind în deşertul Rub’al Khali, la 1.100 kilometri la est de Mecca. În acest loc au fost descoperite blocuri de siliciu albe, galbene şi goluri umplute cu gaz care pluteau pe suprafaţa apei. Acestea aveau aceleaşi caracteristici geologice cu Piatra Negră, care poate pluti în apă şi nu se încălzeşte la temperaturi ridicate.
Dar un studiu realizat de United States Geological Survey a scos la iveală faptul că impactul meteoritului a avut loc acum 250 de ani, iar Piatra Neagră nu poate fi acel meteorit. În opinia lor, ea este mai degrabă obsidian, obţinut din lava vulcanului Harrat Rahat, aflat în apropiere de Mecca. Vulcanul a erupt ultima dată în anul 1270 d.Hr inundând cu lavă zona de vest şi de est a oraşului. Dar, când lava a intrat în contact cu apa, se presupune ca aceasta s-a solidificat şi a apărut obsidianul.
În ciuda faptului că astăzi nu există un consens în ceea ce priveşte originea Pietrei Negre din Kaaba, aceasta continuă să rămână cea mai cunoscută piatră sacră din lume şi centrul pelerinajului de la Mecca.
Surse: