În urmă cu 10.000 de ani, în Bazinul Amazonului se practica agricultura
Cultura plantelor a reprezentat un element important al evoluţiei noastre, o sursă relativ stabilă de hrană fiind cea care a permis comunităţilor umane migratoare din întreaga lume să se stabilească şi să pună bazele unora dintre cele mai importante culturi ale lumii antice.
De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au teoretizat faptul că savana din Llanos de Moxos, din bazinul Amazonului, aflată în nordul Boliviei, ar putea reprezenta unul dintre primele locuri în care oamenii ar fi domesticit şi crescut plante. Un studiu recent a stabilit faptul că o particularitate a acestei zone: pâlcurile de copaci, pe care oamenii de ştiinţă le numesc „insule” reprezintă indici ale primelor activităţi agricole, notează Science Alert.
„Arheologii, geografii şi biologii au susţinut timp de mai mulţi ani că sud-vestul Amazoniei a fost un centru probabil al domesticirii timpurii a plantelor, deoarece multe culturi importante precum maniocul, dovleacul, alunele şi unele soiuri de ardei iute şi boabe sunt genetic foarte apropiate de plantele sălbatice care trăiesc aici”, explică Umberto Lombardo, cercetător al Universităţii Berna, Elveţia.
Oamenii de ştiinţă explică faptul că există câteva mii de astfel de „insule” în regiune şi în cadrul acestui studiu au adunat date despre 6.643 şi au analizat mostre de sol de la 82 şi au descoperit o serie de fosile de plante. Aceste fosile pot fi folosite pentru a indica culturile care au fost plantate în acel sol, dar şi perioada când s-a întâmplat asta.
„Ştiam deja din studii genetice că maniocul a fost domesticit în urmă cu 8.000 – 10.000 de ani în urmă, dar dovezile legate de creşterea de dovleceilor sunt cele mai surprinzătoare”, explică Jennifer Watling, expertă în microbotanică a Universităţii Sao Paolo, Brazilia. „Faptul că oamenii cultivau o specie de dovlecei deja domesticită până acum 10.000 de ani implică o perioadă chiar anterioară de cultivare pre-domesticire şi va fi extrem de interesant să ştim unde a avut loc aceasta”, mai adaugă aceasta.
Studiul a fost publicat în Nature.
Citeşte şi:
Cum au influenţat primii fermieri evoluţia omului şi a societăţii