Cum au modificat migraţiile umane din Epoca Bronzului peisajul Europei
În Epoca Bronzului, diferite populaţii au trecut dinspre Asia spre Europa, această trecere a fost făcută în valuri şi, după cum explică oamenii de ştiinţă, migraţia lor a modificat relieful regiunilor pe care le-au traversat.
Un studiu recent explică faptul că, în mod surprinzător, în ceea ce priveşte comunităţile agricole din Epoca Bronzului care au migrat, impactul lor asupra mediului înconjurător a fost minim. În schimb, în ce priveşte cel de al doilea val de migratori, veniţi din stepele ruseşti, atunci situaţia se schimbă, trecerea acestor populaţii având un impact profund asupra regiunilor prin care au trecut, observandu-se o scăderea suprafeţelor ocupate de pădurile de foioase şi o creştere a păşunilor, notează Science Alert.
În acest studiu, oamenii de ştiinţă au plecat de la descoperirile anterioare care sugerează că populaţiile europene au origini diverse, provenind din mai multe regiuni ale Asiei. Astfel, primele migraţii au avut loc în Europa la scurt timp după epoca de gheaţă, după ei urmând populaţiile de fermieri care îşi aveau originea în Anatolia. Cel de al treilea val, numit de către cercetători populaţia Yamnaya, şi-a început migraţia la începutul Epocii Bronzului, în urmă cu mai bine de 5.000 de ani. Această populaţie a avut două mari avantaje faţă de grupurile din primele două migraţii: domesticirea cailor şi roată.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la ideea că aceste populaţii Yamnaya au reuşit să se deplaseze şi să se impună mult mai repede, o posibilă cauză putând fi reprezentată de către cai, atât ca mijloc de transport, dar şi datorită nevoii de a asigura hrană pentru aceştia.
„Peisajele europene au fost transformate drastic de-a lungul a mii de ani”, explică Jessie Woodbridge, expert în geografie fizică al Universităţii Plymouth din Regatul Unit. Acesta mai adaugă: „Cunoaşterea modului în care oamenii au interacţionat cu mediul lor în trecut are implicaţii pentru înţelegerea modului în care oamenii folosesc şi au impact asupra lumii de azi”.
Studiul a fost publicat în PNAS.
Citeşte şi: