Arheologii au anunţat că au descoperit o structură din oase de mamut, un cerc făcut din acestea, care conform analizelor realizate, ar avea o vechime de peste 20.000 de ani, din timpul ultimei ere glaciare, notează Science Alert.
Această descoperire a fost realizată în situl arheologic Kostenki 11, aflat la o distanţă de aproximativ 500 de kilometri de Moscova şi care în care începând cu anul 1950 au fost excvatate o serie de structuri preistorice. În zonă, confrom oamenilor de ştiinţă, pot fi identificate aproximativ 70 de structuri preistorice.
„Arheologia ne arată mai multe despre modul în care strămoşii noştri au supravieţuit în acest mediu rece şi ostil la punctul culminant al ultimei epoci de gheaţă”, explică Alexander Pryor, de la Universitatea Exeter, Regatul Unit. Acesta mai adaugă: „Majoritatea altor locuri aflate la latitudini similare din Europa au fost abandonate până în acest moment, dar aceste grupuri au reuşit să se adapteze pentru a găsi hrană, adăpost şi apă”.
Cercul cu un diametru de aproximativ 12,5 metri pare a fi realizat în întregime din oase de mamut, alături de care au mai fost adăugate unele oase de ren, cal, urs, lup şi vulpi. Arheologii au descoperit 64 de cranii individuale şi 51 de maxilarele inferioare de mamut.
Conform datelor obţinute din acest sit arheologic, acest cerc din ose de mamut este al doilea astfel de cerc identificat până în prezent şi este cu 5.000 de ani mai vechi faţă de celălalt. Arheologii subliniază faptul că aceste cercuri arată că oamenii preistorici foloseau atât lemnul, dar şi oasele de mamut drept combustibil pentru prepararea hranei şi pentru a se încălzi. Această descoperire dovedeşte că coniferele au reuşit să supravieţuiască pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse chiar şi în timpul ultimei epoci glaciare şi că prezenţa acestora la acele latitudini poate explica şi continuitatea oamenilor în acele spaţii.
Scopul cercului din oase este încă necunoscut, dar oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că prezenţa oamenilor şi a mamuţilor în această zonă a fost determinată de către descoperirea unui izvor care oferea apă lichidă într-o perioadă în care temperaturile puteau ajunge şi la -20 de grade Celsius.
Studiul a fost publicat în Antiquity.
Citeşte şi:
Cum îşi făceau oamenii preistorici uneltele?
Strămoşii noştri preistorici îşi raţionalizau hrana. Făceau stocuri de oase de cerbi
Copiii preistorici mergeau la „grădiniţă”?
Oamenii preistorici se drogau? Ce destăinuie picturile rupestre?