Cele mai periculoase 12 virusuri din istorie

Coronavirusurile provin dintr-o familie numeroasă de virusuri, comune atât oamenilor, cât şi multor specii diferite de animale, inclusiv cămile, bovine, pisici şi lilieci. Cazurile în care coronavirusurile animale pot infecta oamenii sunt foarte rare însă. Prin urmare, cele care îi afectează pe oameni se răspândesc doar de la o persoană la alta. Virusul SARS-CoV-2 este un betacoronavirus, la fel ca MERS-CoV şi SARS-CoV. Toate aceste trei virusuri îşi au originea în lilieci. De la aceştia au ajuns la oameni, inclusiv prin gazde intermediare.

Există însă şi alte virusuri care ameninţă/ au ameninţat omenirea la fel de mult ca şi coronavirusul. Iată lista celor mai periculoase 12 virusuri din istorie:

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

1. Virusul Marburg

Oamenii de ştiinţă au identificat virusul Marburg în 1967, atunci când au apărut mici focare în rândul lucrătorilor din laboratoare din Germania, expuşi contactului cu maimuţele infectate importate din Uganda. Virusul Marburg este similar cu Ebola deoarece ambele pot provoca febră hemoragică, ceea ce înseamnă că persoanelor infectate le creşte rapid temperatura, provocând sângerări în tot corpul; acest lucru poate provoca un şoc, încetarea organelor şi chiar moartea.

Credit foto: Shutterstock

Rata mortalităţii în primul focar a fost de 25%, însă a fost şi mai mare (80%) între anii 1998-2000 în Republica Democrată Congo, precum şi în anul 2005 în Angola, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) .

2. Virusul Ebola

Primele focare Ebola  au lovit simultan în Republica Sudan şi Republica Democratică Congo în 1976. Ebola se poate transmite  prin contactul cu sângele sau alte fluide corporale, chiar şi prin ţesuturile persoanelor sau animalor infectate. Tulpinile cunoscute variază dramatic în ceea ce priveşte mortalitatea lor, a spus Elke Muhlberger, un expert în virusul Ebola şi profesor asociat de microbiologie la Universitatea Boston, pentru Live Science.

Credit foto: Shutterstock

Una dintre tulpini, Ebola Reston, nici măcar nu te îmbolnăveşte. La polul opus, tulpina Bundibugyo a provocat o rată a mortalităţii de până la 50%, pe când tulpina din Sudan a dus la moartea a 71% din persoanele infectate, potrivit OMS. Focarul în curs de desfăşurare din Africa de Vest s-a dezvoltat la începutul anului 2014, reprezentând cel mai mare şi mai complex focar al bolii până în prezent, potrivit OMS.

3. Virusul rabic (rabia)

Deşi vaccinurile antirabice destinate animalelor de companie, introduse în anii 1920, au împiedicat răspândirea acestei boli în societăţile dezvoltate, această afecţiune rămâne încă o problemă serioasă în India şi în anumite părţi din Africa.

Credit foto: Shutterstock

„Avem un vaccin împotriva rabiei şi avem anticorpi care funcţionează împotriva rabiei, aşa că, dacă cineva este muşcat de un animal infectat , putem trata această persoană”, a declarat Muhlberger. Totuşi, dacă o persoană infectată nu primeşte tratamentul, şansele ca aceasta să moară sunt de 100%.

4. Virusul HIV

Cel mai mortal virus al lumii moderne este considerat virusul HIV. Se estimează că 32 de milioane de oameni au murit din cauza HIV de când boala a fost recunoscută pentru prima dată la începutul anilor 1980. „Boala infecţioasă care are cel mai mare efect asupra omenirii în acest moment este HIV”, a spus dr. Amesh Adalja, medic boli infecţioase şi purtător de cuvânt al Societăţii de Boli Infecţioase din America.

Inovaţiile din medicină permit acum oamenilor să trăiască ani de zile cu HIV. Astfel, boala continuă să devasteze în general ţările sărace: 95% din totalul infecţiilor cu HIV. Aproape 1 din 25 adulţi din regiunea africană a OMS este HIV-pozitivă, reprezentând mai mult de două treimi din persoanele care trăiesc cu HIV din întreaga lume.

5. Variola

Adunarea Mondială a Sănătăţii  declara în 1989 că lumea a scăpat în sfârşit de variolă . Dar înainte de asta, oamenii se luptaseră cu variola timp de mii de ani, iar boala ucidea aproximativ 1 din 3 dintre persoanele infectate. Supravieţuitorii rămâneau cu cicatrici profunde sau adesea orbeau.

Credit foto: Shutterstock

Rata mortalităţii a fost mult mai mare la populaţiile din afara Europei, unde oamenii nu prea intrau în contact cu virusul înainte ca vizitatorii să-l aducă în regiunile lor. De exemplu, istoricii estimează că 90% din populaţia autohtonă din America a murit din cauza variolei introduse de exploratorii europeni. De-a lungul secolului XX, variola a ucis 300 de milioane de oameni.

6. Hantavirusul

Sindromul pulmonar Hantavirus (HPS) s-a bucurat de o atenţie sporită în SUA în anul 1993, când un tânăr perfect sănătos, Navajo, şi logodnica sa, au murit la câteva zile după ce au început să se confrunte cu probleme respiratorii. Câteva luni mai târziu, autorităţile medicale au descoperit  hantavirusul la un şoarece, găsit în casa uneia dintre persoanele infectate.

Credit foto: Shutterstock

Peste 600 de persoane din SUA au contractat HPS, iar 36%  dintre acestea au murit din cauza bolii, potrivit Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor. Acest virus nu se transmite de la o persoană la alta;  mai degrabă, oamenii contractează boala prin expunerea la excrementele şoarecilor infectaţi .

Anterior, un alt hantavirus provocase un focar la începutul anilor 1950, în timpul Războiului din Coreea, potrivit unui document din 2010 din revista Clinical Microbiology Reviews. Peste 3.000 de trupe s-au infectat, iar aproximativ un procent de 12%  dintre soldaţi au murit. Când a fost descoperit în SUA, cercetătorii au realizat că simptomele lui Navajo descriu o boală similară şi au legat boala de şoareci.

7. Virusul gripal

În timpul unui sezon tipic de gripă, până la 500.000 de oameni din întreaga lume mor din cauza bolii, potrivit OMS. Dar, ocazional, când apare o nouă tulpină de gripă, rezultă o pandemie cu o răspândire mai rapidă a bolii şi, deseori, cu o rată mai mare de mortalitate.

Credit foto: Shutterstock

Cea mai periculoasă pandemie de gripă de până acum, gripa spaniolă, a început în 1918 şi a îmbolnăvit până la 40% din populaţia lumii, ucigând aproximativ 50 de milioane de oameni. Specialiştii nu exclud posibilitatea apariţiei unui nou focar de gripă precum cel din 1918.

8. Virusul Dengue

Virusul Dengue a apărut pentru prima dată în anii ’50 în Filipine şi Thailanda, iar de atunci s-a răspândit în toate regiunile tropicale şi subtropicale ale globului. Până la 40% din populaţia lumii trăieşte acum în zone în care dengue este endemic (adică are cauze locale, specifice unei anumite regiuni) existând riscul ca boala, purtată de către ţânţari, să se răspândească ca urmare a încălzirii globale. Acest virus îmbolnăveşte între 50-100 de milioane de oameni pe an, conform OMS. Deşi rata mortalităţii are o valoare mai scăzută decât în cazul altor virusuri, în unele cazuri cca. 2,5%, virusul poate provoca o boală asemănătoare cu Ebola, numită febra hemoragică Dengue (febra Denga); în situaţiile în care este lăsată netratată, această boală produce o rată a mortalităţii de 20%.

În 2019, Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a aprobat un vaccin împotriva Dengue, care poate fi utilizat la copiii cu vârste între 9-16 ani care trăiesc într-o zonă cu un istoric confirmat de infecţie cu acest virus. În unele ţări, vaccinul este disponibil pentru cei cu vârste cuprinse între 9 şi 45 de ani, însă beneficiarii trebuie să fi contractat în trecut un caz confirmat de Dengue. În caz contrat, aceştia ar putea fi expuşi riscului de a dezvolta Dengue dacă li se administrează vaccinul.

9. Rotavirusul

În prezent, sunt disponibile 2 vaccinuri pentru a proteja copiii împotriva rotavirusului, considerat drept principala cauză a bolilor diareice severe în rândul bebeluşilor şi copiilor mici. Virusul se  răspândeste rapid, prin calea fecal-orală (particule mici de fecale ajung să fie consumate). OMS estimează că, la nivel mondial, 453.000 de copii mai mici de vârsta de 5 ani au murit din cauza infecţiei cu rotavirus în 2008.

Credit foto: Shutterstock

Ţările care au introdus vaccinul au raportat scăderi puternice ale spitalizărilor, cât şi ale deceselor. Din nefericire, tratamentele nu sunt încă disponibile pe scară largă, lucru ce face ca rotavirusul să fie încă destul de periculos.

10. SARS-CoV

SARS, virusul care afectează sistemul  respirator, a apărut pentru prima dată în 2002, în provincia Guangdong din sudul Chinei, potrivit OMS . Acesta s-ar fi dezvoltat iniţial la lilieci, apoi a trecut la mamiferele nocturne şi în final a infectat omenii. După declanşarea unui focar în China, SARS s-a răspândit în 26 de ţări din întreaga lume, infectând peste 8000 de oameni şi ucigând peste 770 pe parcursul a 2 ani.

Credit foto: Shutterstock

Boala provoacă febră, frisoane şi dureri ale corpului, putând evolua adesea spre pneumonie, o afecţiune severă în care plămânii se inflamează şi se umplu de puroi. SARS are o rată de mortalitate estimată de 9,6%, iar până acum nu s-a găsit vreun tratament. Cu toate acestea, nu au mai fost raportate cazuri noi de SARS de la începutul anilor 2000, potrivit CDC .

11. SARS-CoV-2

SARS-CoV-2 aparţine aceleiaşi mari familii de virusuri ca SARS-CoV, cunoscută sub numele de coronavirusuri şi a fost identificată pentru prima dată în decembrie 2019 în oraşul chinez Wuhan. De la apariţia sa, virusul a infectat zeci de mii de oameni în China şi alte mii de oameni din întreaga lume. Focarul continuu a determinat o carantină extinsă din Wuhan şi oraşele din apropiere, restricţii de călătorie către şi dinspre ţările afectate şi un efort la nivel mondial pentru a dezvolta diagnostice, tratamente şi vaccinuri.

Boala cauzată de SARS-CoV-2, numită COVID-19, are o rată de mortalitate estimată de aproximativ 3,4%. Persoanele în vârstă sau care au o stare de sănătate precară prezintă cel mai mare risc de a fi infectate şi de a dezvolta complicaţii severe. Simptomele obişnuite includ febra, tusea uscată şi dificultăţi la respiraţie, iar boala poate progresa spre pneumonie în cazuri severe, ducând la deces.

12. MERS-CoV

MERS, virusul din Orientul Mijlociu care de asemenea afectează respiraţia, a provocat un focar în Arabia Saudită în 2012 şi un altul în Coreea de Sud în 2015. Virusul MERS aparţine aceleiaşi familii de virusuri ca SARS-CoV şi SARS-CoV-2, având de altfel originea în lilieci.

Boala declanşează febră, tuse şi probleme respiratorii la persoanele infectate. MERS progresează adesea spre o pneumonie severă şi are o rată a mortalităţii estimată între 30% şi 40%, ceea ce o face cea mai letală dintre coronavirusurile cunoscute care au sărit de la animale la oameni. La fel ca în cazurile SARS-CoV şi SARS-CoV-2, MERS nu are tratament.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Epidemiile care au venit din China

Un ”univers” microscopic a fost descoperit de cercetători

TOP 10 Cele mai necrutatoare epidemii care au devastat omenirea

Istoria carantinelor. Izolarea persoanelor o practică veche