Un studiu arheologic recent spune povestea neobişnuită a trei dinţi de om care au o vechime de aproximativ 8.500 de ani şi care au fost descoperiţi în Çatalhöyük, o localitate din centrul Turciei. Aceşti dinţi, spun istoricii, au fost folosiţi drept bijuterii, fiind găuriţi în mod deliberat, notează The History Blog.
„Nu numai că cei doi dinţi au fost găuriţi cu un burghiu în formă conică similar cu cele folosite pentru a crea cantităţile vaste de mărgele din oasele de animale şi piatră pe care le-am găsit la şantier, dar au prezentat şi semne de uzură corespunzătoare utilizării extinse ca ornamente într-un colier sau o brăţară”, explică Scott Haddow, prim autor al studiului şi arheolog al Universităţii Copenhaga, Danemarca. Acesta mai adaugă: „Dovezile sugerează că cei doi dinţi au fost probabil extraşi post-mortem, de la doi indivizi maturi. Uzura de pe suprafeţele de mestecat ale dinţilor indică faptul că persoanele ar fi avut între 30-50 de ani. Şi din moment ce niciun dinte nu pare să fi fost bolnav, ceea ce ar fi provocat căderea dintelui în timpul vieţii, cel mai probabil scenariul este că ambii dinţi au fost luaţi de la cranii din situl arheologic”.
Arheologii explică în studiul lor faptul că aceşti dinţi tind să fie exemple extrem de rare ale culturii materiale şi spirituale ale oamenilor din perioada neolitică . De asemenea, ei sunt de părere că în acest caz este vorba de un puternic simbolism în purtarea dinţilor unei persoane decedate. Cel mai probabil este vorba de un artefact care să amintească de cel trecut în nefiinţă sau obiect care să îl ajute pe purtător să primească anumite atribute ale decedaţilor.
Studiul a fost publicat în Journal of Archeological Science: Reports.
Citeşte şi: