Noe şi-a construit arca indus în eroare de o ştire falsă
Potrivit cercetătorului Martin Worthington, unul dintre cei mai mari experţi în extincţia civilizaţiei babiloniene, zeul babilonian Ea s-a folosit de o ştire falsă pentru a-l păcăli pe Noe să finalizeze arca. Zeul i-ar fi promis lui Noe că, dacă arca va fi construită, din cer vor cădea alimente, în locul ploii. Trucul folosit de către zeu a avut la bază un cuvânt care, în limba babiloniană, are un dublu sens, cel de „potop” şi cel de „hrană”, în funcţie de felul în care este pronunţat, potrivit Mediafax.
Citeşte şi
„În timp ce mesajul zeului Ea pare să promită o ploaie de mâncare, sensul său ascuns avertizează asupra potopului. Odată construită Arca, zeul ar fi supravieţuit la bordul ei alături de familia sa şi de o mulţime de animale care le-ar fi asigurat supravieţuirea”, a explicat doctorul Worthington.
„Cu acest episod timpuriu, stabilit în timpul mitologic, a început manipularea informaţiilor şi a limbajului. Poate fi cel mai timpuriu exemplu de informaţii false”, potrivit lui Worthington. Motivul pentru care zeul a făcut acest lucru este evident: „Zeii babilonieni supravieţuiesc doar pentru că oamenii îi hrănesc. Dacă umanitatea ar fi fost ştersă, zeii ar fi murit de foame. Zeul Ea manipulează limbajul şi îi induce în eroare pe oameni, deoarece ei îi servesc interesul”, se arată în cercetare.
Noe este un personaj din Biblia Ebraică şi din Vechiul Testament al creştinilor. Nu se cunoaşte cu siguranţă dacă şi când a trăit, dar ar fi vieţuit în jurul anului 3300 î.Hr. Existenţa sa este nedovedită, el fiind, la origine, un personaj mitologic sumerian, Ziusudra, preluat apoi de evrei şi de alte popoare. Arca lui Noe a fost o corabie imensă, pe care, potrivit Bibliei, Noe ar fi construit-o la îndemnul zeilor pentru a-şi salva familia şi animalele de Marele Potop. Întâmplările lui Noe sunt redate în Sfânta Scriptură. Dimensiunile corăbiei, prezentată în Biblie, erau următoarele: lungimea de trei sute de coţi, lăţimea de cincizeci de coţi, iar înălţimea de treizeci de coţi, dimensiuni care, conform cercetărilor istoriografice, echivalau cu 137 de metri lungime, 23 de metri lăţime şi 14 metri înălţime.