De ce ar fi vrut Ceauşescu să demisioneze înaintea Congresului al XIV-lea al PCR

Printre personalităţile implicate în organizarea şi desfăşurarea celui de-al XIV-lea Congres al PCR s-a numărat şi gen. (r) Constantin Olteanu (1928-2018), fost secretar al CC al PCR, ministru al Apărării şi primar general al Capitalei, se arată într-un amplu material dedicat acestui eveniment de către Mediafax.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

Într-un interviu acordat în 2004, Constantin Olteanu a vorbit despre pregătirea Congresului şi ce s-a întâmplat în forul de decizie suprem al comuniştilor. Fostul secretar al CCR al PCR a făcut parte din grupul care a elaborat raportul politic al lui Nicolae Ceauşescu pentru congres.

“În vara anului 1989, într-una din şedintele CPEx, s-au stabilit câteva direcţii de acţiune în legătură cu pregătirea şi desfăsurarea Congresului. S-a hotărât constituirea a patru comisii care să se ocupe de pregătirea efectivă a Congresului. Cel mai important lucru în care am fost antrenat s-a referit la elaborarea Raportului pentru congres. Având în vedere că eu eram secretar al CC şi şef al Sectiei Propagandă şi Presă, am fost însărcinat să lucrez la acest raport împreună cu Dumitru Popescu, Constantin Mitea si Eugen Florescu. Ne-am întâlnit la mine în birou şi, de comun accord, am stabilit ce urmează să pregătească fiecare. După ce s-au elaborat aceste părţi s-a asamblat materialul, l-am revăzut toţi patru de câteva ori si sub aspectul echilibrului problematic, al aprecierilor, ponderea acestora în economia materialului, după care l-am înaintat, sub aceasta formă de proiect, lui Nicolae Ceauşescu. El avea obiceiul ca pe materialele importante să facă modificări ca să-şi asigure astfel paternitatea. El chema una sau două stenografe, cărora le dicta ceea ce considera el, si paragrafele respective erau introduse de noi în raport, le stilizam si le armonizam cu restul textului. Concret, se ocupa de acestea Constantin Mitea, un distins om de presă, Florescu si cu mine (…) Documentul a fost prezentat plenarei CC, nimeni nu făcea observaţii si asta a fost redactarea care a fost citită în faţa congresului”, a povestit Constantin Olteanu într-un interviu acordat cotidianului Jurnalul Naţional.

În acelaşi interviu, fostul demnitar comunist a dezvăluit că reprezentantul Partidului Comunist Francez, Pierr Blatin, invitat la congres, a ridicat problema realegerii lui Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV-lea al PCR.

“Partidul Comunist Francez a fost reprezentat de Pierr Blatin, secretar al PCF. El a ridicat problema de ce a fost ales tot Nicolae Ceauşescu la congres. Apoi a criticat faptul că gradul de etatizare a economiei în România este prea ridicat. I-am răspuns că Nicolae Ceausescu a fost ales de fapt înainte de congres. Congresul l-a confirmat. Cât priveste nivelul de etatizare, acesta comporta o discuţie mult mai largă. I-am spus să facă şi ei socialismul în Franţa si pe urmă se pot discuta problemele concrete.(…) Nu ştiu ce au vorbit alţi delegaţi cu reprezentanti din conducerea partidului, cu mine doar francezul a avut o asemenea mirare. Eu nu puteam să adâncesc o asemenea discutie pentru ca erau în jurul nostru şi alte persoane care puteau transmite celor informaţia”, a susţinut Constantin Olteanu.

Ceauşescu, speriat ce se întâmplase la Berlin

Cum au existat numeroase surse care sustineau că în octombrie 1989, cu sase săptămâni înainte de congresul PCR, la întâlnirea care aniversa înfiinţarea RDG, secretarul general al PCUS, Mihail Gorbaciov i-a transmis un mesaj clar lui Nicolae Ceauşescu privind demisia din fruntea PCR, Constantin Olteanu a confirmat existenţa unor discuţii pe această temă: “În RDG a fost, la scurt timp după acea întâlnire o schimbare radicală în conducerea PSUG (n.r. Partidul Comunist est-german), urmată de evenimentele care au culminat cu căderea zidului Berlinului, chiar în perioada congresului PCR. De asemenea, schimbări au avut loc şi în conducerea PC din Cehoslovacia, producându-se Revoluţia de Catifea. Eu nu am fost la Berlin, nu pot să vă spun dintr-o informare directă discuţiile care au avut loc acolo. Am aflat însă, în anii din urmă, din relatarea unui membru al delegaţiei care l-a însoţit pe Nicolae Ceauşescu la Berlin că acesta, văzând ceea ce s-a întâmplat, ar fi spus: Dar ce s-a întâmplat dupa aceea ştim cu toţii, intenţia lui Nicolae Ceauşescu de a demisiona nu s-a produs. Nicolae Ceauşescu a putut să-si dea singur seama atunci, la Berlin, că nu mai e loc de întoarcere. Ce l-a determinat să nu-si materializeze hotărârea, nu se ştie”.

Nicolae Ceauşescu nu s-a retras din fruntea PCR şi avea planuri mari. “Nicolae Ceausescu mi-a spus într-o discuţie că va face schimbări în partid cu ocazia congresului, iar în ceea ce priveşte guvernul, schimbările dorea să le facă în martie 1990, după alegerile care erau programate. Nu ştiu de ce mi-a spus-o, eram numai noi doi şi, de regulă, el nu rostea nimic întâmplător”, a mai dezvăluit Constantin Olteanu.

La congres însă, schimbări în funcţiile de partid nu s-au făcut pentru că totul fusese hotărât dinainte. “Practic, schimbarile s-au facut înainte de congres, pentru multe funcţii. Referitor la criterii, pot să vă spun că în septembrie 1989 am participat la Timişoara la deschiderea anului de învăţământ şi Ilie Matei, primul secretar al judeţului, a asigurat o mobilizare extraordinară. Pe străzi au fost scosi zeci de mii de oameni, deşi ploua, era o vreme foarte urâtă. În avionul cu care ne întorceam de la Timisoara, Nicolae Ceauşescu a subliniat acest lucru, şi a surprins zâmbetul meu ironic. M-a întrebat de ce zâmbesc si i-am spus că e greu de crezut că pe vremea aceea a fost aşa o mare bucurie populară. Nicolae Ceauşescu a apreciat însă acţiunea de la Timişoara si l-a numit, după un timp, în locul meu, la Propagandă pe Ilie Matei. Nicolae Ceauşescu ţinea foarte mult la aceste lucruri şi marile mobilizări în faţa lui contau mai mult decât rezultatele efective. El credea că bucuria oamenilor, uralele, erau reale”, a susţinut fostul demnitar comunist.

Măsuri de siguranţă la congres. Filmul lui Dan Piţa, retras

Cum în noiembrie 1979, la Congresul al XII-lea al PCR, Constantin Pârvulescu, membru fondator al PCR, a luat cuvântul, pronunţându-se împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea partidului şi acuzându-l că pune interesele personale înaintea celor ale partidului şi ţării, la Congresul al XIV-lea s-au luat măsuri ca lucrurile să nu se mai repete.

“Nicolae Ceauşescu a luat toate măsurile de siguranţă care să facă imposibil un asemenea gest similar cu cel al lui Pârvulescu, mai ales că şi situatia era foarte tensionată. Dar posibil era ca un gest individual de protest să se producă. Însă nu ar fi avut absolut nici un efect, deoarece Nicolae Ceauşescu îşi organizase realegerea încă de la nivelul organizaţiilor de bază. Toti delegaţii la congres aveau mandat pentru realegerea lui Nicolae Ceauşescu care fusese, de fapt, hotărâtă. Cum spuneam, congresul a confirmat. Dacă ar fi fost în competiţie şi cu alţii, în măsura în care aceştia ar fi fost credibili, era posibil să se iasa din congres cu o altă conducere. El, simţind că situatia este mai grea în 1989 decât în 1979, că poziţia lui este mai slăbită, a impus acest mecanism de eliminare a deciziei de alegere în afara congresului”, a afirmat Constantin Olteanu.

Tot din precauţie, autorităţile comuniste au retras şi un film regizat de Dan Piţa, lansat la jumătatea anului 1989, al cărui titlu, “Noiembrie, ultimul bal”, a alertat autorităţile. Filmul a fost retras după doar câteva proiecţii, deoarece puterea se temea să nu se facă legătura cu cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român.

Cele 6 ore de citit, un chin. Ceauşescu avea 71 de ani

Nicolae Ceauşescu şi-a prezentat raportul politic pe 20 noiembrie 1989, chiar în prima zi a congresului. Cele 24 de capitole ale raportului au fost citite pe parcursul a 6 ore, iar probleme abordate au fost, printre altele procesul de „edificare a oranduirii socialiste”, marile realizări de după Congresul al IX-lea (la care Ceauşescu a fost ales secretar general), planul pe următorul cincinal şi politica externă.

Constantin Olteanu admite că din cauza faptului că raportul a fost foarte stufos, Nicolae Ceauşescu s-a chinuit să-l citească, recurgând la pauze mai lungi. La congres, Nicolae Ceauşescu avea 71 de ani şi obişnuia să citească fără ochelari.

“Raportul a fost foarte lung. Nicolae Ceauşescu a avut dificultăţi în a-l citi în faţa congresului. Era obosit, oboseala era accentuată si de faptul că el se exprima totuşi greoi. Nici toate formulările nu erau citite corect şi evitam încă din redactare cuvintele pe care nu le-ar fi putut pronunţa. (…) a citit textul integral, fără modificări. Cu pauze mai lungi decât de obicei, Nicolae Ceauşescu a reuşit să consume momentul raportului”, a dezvăluit fostul demnitar comunist. Constantin Olteanu a mai spus că Elena Ceauşescu nu a avut nicio contribuţie la acest raport, decizia aparţinând strict lui Nicolae Ceauşescu: “La raport, nu. Având în vedere că era şefa comisiei de cadre, a fost prezentă tot timpul la discuţiile care s-au făcut pentru alegerea candidaţilor, propunerile pentru funcţiile de conducere în partid. Ea participa la discuţii, dar cel care hotăra în privinţa numirilor era el. O lăsa însa pe ea să vorbească, dar el hotăra”.

Fostul demnitar comunist a stat în timpul congresului alături de Nicu Ceauşescu, fiul cel mic al cuplului Ceauşescu, dar a negat orice implicare într-un complot cu acesta pentru răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu. “Nicu mai făcea aprecieri la felul în care se exprimau unii dintre vorbitori, dar nu şi la cei din familia lui. Ceea ce s-a spus şi atunci, şi acum despre mine, că aş fi fost într-un complot, alături de Nicu Ceauşescu, care să ducă la înlocuirea lui Nicolae Ceauşescu, au fost fabulaţii”, a punctat Constantin Olteanu.

După congres, nu s-a mai luat nicio decizie, iar Nicolae Ceauşescu a fost felicitat de Mihail Gorbaciov pentru modul în care au decurs reuniunea comuniştilor de la Bucureşti. “Nu a mai fost timp pentru aşa ceva. După congress, a mai fost şi sesiunea Marii Adunări Naţionale, dar schimbări nu au mai fost. În întâlnirea din 4 decembrie pe care Nicolae Ceauşescu a avut-o cu Mihail Gorbaciov la Moscova, cu prilejul consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, la care am participat, acesta l-a felicitat pe Nicolae Ceauşescu pentru felul în care au decurs lucrările congresului”, a mai spus Constantin Olteanu.