Opulenţa palatului Versailles a contribuit la izbucnirea Revoluţiei Franceze

Versailles nu a fost de la început un centru al extravaganţei regale franceze, originile „umile” ale acestui palat pornesc de la o cabană de vânătoare pe care Ludovic al XIV-lea, „Regele Soare” şi cel mai orgolios om care a trăit”, după cum îl numeşte Tony Spawforth în Versailles: A Biography of a Palace, o transformă în centrul puterii croanei franceze. El a transformat această cabană într-un palat cu mai bine de 2.000 de încăperi, la care se adaugă grădini pentru plimbări, grădini zoologice şi chiar ascensoare moderne pentru secolele XVII-XVIII, notează History.

În data de 6 mai 1682, Ludovic al XIV-lea îşi mută în mod oficial curtea la Versailles, aici fiind incluşi membrii familei regale, copiii ilegitimi şi amantele. Pentru a limita influenţa nobililor, regele le ordonă acestora să se mute alături de el în apartamentele palatului, asta a dus la apariţia unei mase de oameni rupţi de realitatea cotidiană franceză, care îşi ocupau timpul cu bârfa, jocurile de noroc şi, în general, cu extravaganţe extrem de costisitoare.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Resursele investite în construirea acestui palat aveau rolul se a sublinia puterea absolută a monarhiei franceze. Şi, deşi palatul afirma dreptul divin de a conduce al familiei de Bourbon, de asemenea surprindea distanţa în creştere dintre rege, aristocraţie, clerici şi oamenii stării a treia.

Versailles a fost casa a trei Ludovici: XIV-lea, XV-lea şi XVI-lea şi în domniile acestora palatul a fost extins, iar extrvaganţele şi jocurile nobililor au atins noi cote. Resentimentele populare au atins cote maxime în timpul lui Ludovic al XVI-lea, iar în jur anului 1780, Versailles a devenit simbolul distanţei crescânde dintre coroană şi supuşi.

Maria Antoaneta, soţia lui Ludovic al XVI-lea, a ajuns să reprezinte simbolul central al degradării morale pe care monarhia o atinsese. Cheltuilile acesteia legate de ţinute reprezentau aproximativ 3,6 milioande dolari din prezent, potrivit unui calcul făcut de Laurence Benaim în cartea Fashion and Versailles.

În dimineaţa de 6 octombrie a anului 1789, sute de femei şi bărbaţi, dintre care unii deghizaţi în femei, au atacat palatul şi au putut vedea cu ochii lor extravaganţa, forţând familia regală să îşi părăsească casa, urmând ca Ludvic al XVI-lea să fie ghilotinat în data de 21 ianuarie 1893, cu câteva luni înaintea Mariei Antoaneta.

Citeşte şi:

Cum a ajuns REGINA exceselor Maria Antoaneta ”flagelul şi vampirul francezilor”

Revoluţia franceză. De la căderea Bastiliei la Napoleon Bonaparte

40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european